Joi, pompierii militari, din Călăraşi, îşi prezintă cele mai noi autospeciale și echipamente
În data de 27 februarie, începând cu ora 11.00, la sala de conferințe a Primăriei Municipiului Călărași va fi desfășurată o ședință festivă dedicată Zilei Protecției Civile din România, iar ulterior pe platoul din fața Consiliului Județean Călărași va fi organizată o expoziție cu tehnică de intervenție.
Totodată, pompierii militari din cadrul Detașamentului Călărași vor desfășura și o serie de exerciții demonstrative specifice armei protecției civile, simulări de salvare persoane din diferite medii, simulări intervenții în medii contaminate, simulari de intervenții pirotehnice și multe altele..
În cadrul sedinței festive vor fi prezentate mesaje ale Președintelui României, Premierului României, Ministrului Afacerilor Interne şi al Inspectorului general al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă şi se vor acorda recompense acelor cadre militare, care s‑au evidenţiat în activitatea profesională şi au obţinut rezultate deosebite.
Cu acest prilej, al sărbătoririi Zilei Protecţiei Civile, cadrele Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Barbu Ştirbei” al judeţului Călăraşi vor desfăşura în toate cele șapte subunităţi activităţi cu tematică specifică pentru popularizarea evenimentului şi conştientizarea cetăţenilor cu privire la riscurile specifice identificate la nivelul judeţului nostru, reducerea lor, precum şi la modul de comportare în diferite situaţii de urgenţă, acţiuni ce vor fi derulate în cooperare cu personalul Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă din localităţi.
Cei care vor fi oaspeţii pompierilor cu această ocazie, vor afla mai multe despre modul de comportare în cazul producerii unor situaţii de urgenţă şi în acest sens, le vor fi distribuite pliante şi ghiduri informative.
Scurt istoric al zilei de 28 februarie — “Ziua Protecţiei Civile din România”
Protecţia Civilă în România a luat naştere în anul 1933, odată cu semnarea Înaltului Decret Regal nr. 468, prin care se aproba Regulamentul Apărării Pasive, şi se înfiinţau astfel primele structuri cu atribuţii de apărare civilă din România.
Structurile nou înfiinţate aveau ca scop limitarea efectelor „bombardamentelor aeriene asupra populaţiei şi resurselor teritoriului, fie asigurându-le protecţia directă, fie micşorând eficacitatea atacurilor”.
Prin prevederile sale detaşează net apărarea pasivă de apărarea activă. Acest moment este considerat data de naştere a protecţiei civile.
Cu puţin timp înainte de începerea celui de-al doilea război mondial, se înfiinţează Comitetul de Coordonare al Apărării Pasive, care funcţiona pe lângă Ministerul Aerului şi Marinei.
După o perioadă destul de frământată prin care trece Protecţia Civilă în perioada comunistă, când trece printr‑o serie de transformări, revoluţia din decembrie 1989 a creat condiţii perfecţionării activităţii pe linie de Apărare Civilă, aşa cum era denumită din anul 1978, înscriindu-se în procesul de democratizare iniţiat de acest act istoric.
Astfel, România a ratificat prin Decretul nr. 224 din 11 mai 1990 Protocoalele adiţionale I şi II la „Convenţiile de la Geneva din 12 august 1949 privind protecţia victimelor conflictelor armate”, iar în perioada următoare au fost încheiate o serie de protocoale sau acorduri de cooperare, în mod deosebit cu ţările vecine.
În Legea apărării naţionale nr. 45 / 01.07.1994 apare în mod oficial denumirea „protecţia civilă”.
În octombrie 1996, se aprobă Legea protecţiei civile în care sunt stipulate atribuţiile acestor structuri, iar în 8 noiembrie 2004 a fost promulgată noua Lege a Protecţiei Civile (nr. 481/2004). Acest nou act normativ se încadrează în exigenţele actelor normative internaţionale.
Protecţia civilă s‑a afirmat ca entitate distinctă sub diferite denumiri şi a funcţionat, prin alternanţă, în structura Ministerului de Interne, Ministerului de Război, Ministerului Aerului şi Marinei şi Ministerului Apărării Naţionale.
Din ianuarie 2001, Protecţia Civilă a revenit în structura Ministerului Administraţiei şi Internelor, iar din 15 decembrie 2004 s‑a unificat cu pompierii, sub noua titulatură de structuri specializate pentru intervenţia în „situaţii de urgenţă” (denumirea oficilaă actuală “Inspectorat pentru Situaţii de Urgenţă”).
De‑a lungul anilor, indiferent ce denumire a purtat şi din ce structură a făcut parte, Protecţia Civilă din România a desfăşurat o intensă activitate, s‑a dovedit utilă şi a slujit numai intereselor naţionale, îndeplinind rolul profund umanitar pentru care a fost creată: apărarea populaţiei, a bunurilor materiale, a valorilor culturale şi a mediului ambiant în situaţii de război, calamităţi naturale şi catastrofe tehnologice.
Organismele militare şi civile ale protecţiei civile — aflate într-un profund proces de reformă, de modernizare şi organizare — şi-au dus la bun sfârşit, cu devotament şi profesionalism, atribuţiile ce le revin atât în acţiunile de intervenţie reală pentru combaterea efectelor inundaţiilor, a alunecărilor de teren, a înzăpezirilor sau accidentelor rutiere, cât şi cu prilejul aplicaţiilor, a exerciţiilor de alarmare publică şi a intervenţiilor în numeroase zone de risc.
