Blocurile din centrul vechi nu vor mai fi reabilitate termic

În  această perioadă, Agenţia de Dez­voltare Sud Munte­nia a deschis o serie de  dez­ba­teri menite să informeze admin­is­traţi­ile locale să depună proiecte pe Axa pri­or­i­tară 1, din pro­gra­mul Oper­aţion­al Region­al, ce vizează creşterea efi­cienţei ener­get­ice a blocurilor de locuinţe con­stru­ite în perioa­da anilor 1950–1990.

Ast­fel, admin­is­traţi­ile locale pot depune proiecte ce vor fi finanţate din bani europeni. Cum şi în municip­i­ul Călăraşi, există un număr impor­tant de blocuri vechi ce nece­sită lucrări de reabil­itare ter­mică, autorităţile călărăşene ar tre­bui să se îndrepte spre acce­sarea  ban­ilor europeni pen­tru mod­ern­izarea unor ast­fel de blocuri. Un bun exem­plu ar fi chiar cel al blocurilor vechi din zona cen­trală a municip­i­u­lui Călăraşi. În urmă cu trei ani de zile, au fost alo­caţi aprox­i­ma­tiv 300.000 de lei, bani guver­na­men­tali, pen­tru întocmirea proiectelor tehnice nece­sare reabil­itării ter­mice a celor 15 blocuri din zona cen­tru­lui vechi. Numai că, vechea con­duc­ere a primăriei nu a găsit resurse­le finan­cia­re pen­tru lucrările de mod­ern­izare a aces­tor blocuri. Iniţial, actu­alul exec­u­tiv al primăriei a intenţion­at să includă blocurile respec­tive in   pro­gra­mul  de reabil­itare ter­mică, finanţat  din fon­duri europene, numai că, s‑a lovit de refuzul cetăţe­nilor de a finanţa lucrările de reabil­itare a pro­pri­ilor aparta­mente. Aşa că, cei 300.000 de lei chel­tu­iţi pen­tru întocmirea doc­u­men­taţiei nece­sare izolării ter­mice a  blocurilor din cen­trul vechi s‑au dus pe „apa Sâm­betei”.

Mulţi călărăşeni refuză să intre în aso­ci­aţii de pro­pri­etari

Cer­inţa esenţială a accesărilor ban­ilor europeni,  pen­tru reabil­itarea blocurilor, este cea prin care se stip­ulează că Aso­ci­aţi­ile de Pro­pri­etari tre­buie să fie partenere în proiect ală­turi de admin­is­traţi­ile locale. Aces­tea vor supor­ta 20% din cos­tul lucrărilor, primăria va sigu­ra o cotă de finanţare de 30%, iar restul de 50% va fi asig­u­rat din fon­duri europene ner­am­bursabile. Numai că, actu­ala con­duc­ere a primăriei nu a reuşit să convingă cetăţenii să înfi­inţeze Aso­ci­aţii de Pro­pri­etari. „Oamenii sunt scep­ti­ci, nu doresc să  se aso­cieze pen­tru a ben­e­fi­cia de  izo­larea ter­mică a pro­pri­ilor locuinţe. Am pur­tat numeroase dis­cuţii, cu mulţi călărăşeni. Mulţi din­tre ei con­sid­eră că aseme­nea lucrări sunt prea costisi­toare, însă  nu conş­ti­en­tizează fap­tul că aces­te lucrări se fac în baza unor proiecte tehnice, bine întocmite, iar lucrările de izo­laţie ter­mică sunt de foarte bună cal­i­tate. În baza aces­tor lucrări se real­izeză izo­larea ter­mică a pla­fonu­lui sub­solu­l­u­lui, a pereţilor exte­ri­ori şi fer­e­strelor, pre­cum şi a  acoper­işu­lui blocu­lui. În felul aces­ta, con­sumul ener­getic al unei locuinţe se va dimin­ua simţi­tor. Mai mult, pen­tru fiecare aparta­ment reabil­i­tat se real­izează acel cer­ti­fi­cat ener­getic, un act fără de care nu mai poate  fi pus în vân­zare aparta­men­tul”, a spus pri­marul Drăgulin.

 Va  fi depus un proiect pen­tru reabil­itarea ter­mică a cin­ci blocuri de locuinţe

În urmă­toare două săp­tămâni, exec­u­tivul primăriei intenţionează să depună la ADR Sud Munte­nia un proiect ce vizează reabil­itarea ter­mică a cin­ci blocuri din Călăraşi. Numai că, print­re aces­tea, nu se regăseşte nici­unul din  zona cen­tru­lui vechi. Proiec­tul va avea o val­oare de 1,5 mil­ioane de euro, iar cota de cofi­nanţare asig­u­rată de primărie se ridică la 450.000 de euro . Fiecare fam­i­lie care locuieşte în blocul ce urmează să fie reabil­i­tat va fi nevoită să scoată din buzu­nar între 5.000 şi 7.000 de lei, bani pe care ar tre­bui să‑i plătească pe o perioadă de cin­ci ani. După cum a pre­cizat edilul Drăgulin, în cadrul aces­tui proiect vor fi reabil­i­tate 12 scări de bloc, cu 192 de aparta­mente.

Blocurile K17, L51, L28, N34 şi M1 vor fi supuse lucrărilor de reabil­itare ter­mică, dacă nu vor inter­veni alte imped­i­mente în acce­sarea fon­durilor europene.

Mon­i­ca Ghiorghe

Anna-Maria Gonciu