Despre echilibru, într‑o vreme a exceselor

Sun­tem la începutul cam­paniei elec­torale pen­tru turul întâi al alegerilor șefu­lui stat­u­lui român – șeful armatei, garan­tul inde­pen­denței naționale, gar­dian­ul Con­sti­tuției și al bunei funcționări a autorităților pub­lice, reprezen­tan­tul stat­u­lui român în relați­ile inter­naționale, medi­a­torul între put­er­ile stat­u­lui, între stat și soci­etate. Se deschide un nou capi­tol la capă­tul unui man­dat de 10 ani mar­cat de per­son­al­i­tatea lui Tra­ian Băs­es­cu, de speci­fi­cul scenei politice românești, de metehnele cla­sei politice și imo­bil­is­mul majorității alegă­to­rilor români. Sun­tem într-un con­text în care Uni­unea Euro­peană gâfâie sub pre­siu­nile cen­trifuge gen­er­ate de intere­se­le par­tic­u­lare ale țărilor mem­bre, SUA au cunos­cut o serie de ratări chiar din poz­iția de gar­dian al ordinii mon­di­ale și al lib­ertății, iar Rusia avansează agre­siv o serie de provocări în ime­di­a­ta noas­tră vecină­tate. Sun­tem într‑o perioadă în care vor fi accen­tu­ate anu­mite aspecte pe baza căro­ra putem cân­tări și decide asupra direcției, asupra acelor influ­ențe față de cir­cum­stanțele cu care lucrăm zi de zi, pen­tru urmă­torii 5 sau 10 ani. Depinde de fiecare din­tre noi prin ce pris­mă dorește să vadă și să cân­tărească lucrurile: cea a pro­fe­sion­al­is­mu­lui, echili­bru­lui, seri­oz­ității, aut­en­tic­ității, faptelor con­crete, sau cea a ipocriziei, dublei măsuri, dublu­lui lim­baj, a avalanșei de vorbe, a anchilozării și încre­menirii.

”În mod para­dox­al, echili­brul nu înseam­nă o situ­ație sta­t­ică, ci dinamism. Organ­ic, sun­tem ființe dinam­ice: în inte­ri­orul nos­tru există dinamism per­ma­nent, de la nivelul anatom­ic la cel men­tal. Faptele și acți­u­nile noas­tre au influ­ență asupra noas­tră și asupra celor­lalți, pre­cum și invers.  În afara noas­tră au loc fenomene per­ma­nente care impun o anu­mită dinam­ică asupra noas­tră. Echili­bru înseam­nă acți­une și reacție, înseam­nă impunerea și păs­trarea unei traiec­torii. Suc­ce­sul pre­supune avansarea pe acea traiec­to­rie prin echili­brarea dezider­at­u­lui cu acți­unea con­cretă”, susține dep­u­ta­ta Ralu­ca Sur­du. ”Pen­tru democrație, care este un par­curs cu urcușuri și coborâșuri, iar nu o des­ti­nație în sine, echili­brul este mecan­is­mul care asig­ură coez­i­unea și ener­gia de menținere pe traiec­to­rie. Alegerile pen­tru Președ­in­tele țării fac parte din acest mare joc la care nu doar că sun­tem toți invi­tați, ci și avem intere­sul de a par­tic­i­pa.”

După numărarea voturilor, man­dat­ul viitoru­lui Președ­inte la României va începe cu urmă­toarele cuvinte adresate în fața camerelor reunite ale Par­la­men­tu­lui: ”Jur să-mi dărui­esc toată put­erea și pri­ceperea pen­tru propășirea spir­i­tu­ală și mate­ri­ală a poporu­lui român, să respect Con­sti­tuția și legile țării, să apăr democrația, drep­turile și lib­ertățile fun­da­men­tale ale cetățe­nilor, suveran­i­tatea, inde­pen­dența, uni­tatea și integri­tatea ter­i­to­ri­ală a României. Așa să-mi ajute Dum­nezeu!”. Sun­tem chemați cu toții să judecăm și să deci­dem asupra per­soanei care mer­ită să le ros­tească și care le va și transpune în fapte demne de memo­ria înain­tașilor, de aprecierea direc­tă a celor din prezent și de recunoșt­ința celor din viitor. Sun­tem chemați să ne aducem apor­tul la echili­brarea forțelor care fac să meargă mai departe un regim demo­c­ra­t­ic în care fiecare are șansa de a ben­e­fi­cia pe deplin de drep­turile și lib­ertățile sale și de a‑și duce la îndeplinire oblig­ați­ile iner­ente.

Dep­u­tat Colegiul 5,

Ralu­ca Sur­du

Anna-Maria Gonciu