Liviu Muşat:„Proiectele strategice se vor realiza pe baza unor parteneriate solide între mai multe judeţe”
Din anul 1998 şi până în prezent, Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia a devenit, în cei 15 ani de existenţă, un pilon important, în jurul căruia gravitează întregul proces de dezvoltare socio-economică a tuturor comunităţilor din regiune, interesate în accesarea fondurilor europene nerambursabile. Unul din promotorii activităţii acestei instituţii de prestigiu este directorul Liviu Muşat, a cărui experienţă profesională este strâns legată de întreaga activitate privind gestionarea şi coordonarea fondurilor europene puse la dispoziţia regiunii Sud Muntenia. Liviu Muşat a dorit să aducă în atenţie câteva detalii, privind amplul proces de accesare a fondurilor europene, din perioada 2007 – 2013, şi viitoarele priorităţi de dezvoltare ce vor fi incluse în noul Program Operaţional Regional, în următorul interval financiar, 2014 — 2020.
În ADR Sud Muntenia, suma anilor petrecuţi în instituţie, de către toţi angajaţii, a depăşit 600
Domnule director Muşat, în spaţiul public este acreditată ideea, pe bună dreptate, de altfel, că Programul Operaţional Regional a avut un real succes. De ce această linie de finanţare europeană a fost una din cele mai atractive, atât pentru administraţiile locale, cât şi pentru mediul de afaceri?
Liviu Muşat: Într-adevăr, dintre toate programele cu finanţare europeană ‚ce s‑au derulat în perioada 2007 — 2013, Programul Operaţional Regional s‑a derulat cel mai bine. Acest lucru s‑a datorat mai multor motive. Pe de o parte, proiectele depuse de administraţia locală, fie că este vorba de consiliile judeţene sau de consilii locale, sunt proiecte investiţionale mari. Aceste proiecte existau deja în portofoliile administraţiilor locale, astfel încât în momentul lansării Programului Operaţional Regional au fost imediat depuse. Pe de altă parte, ne putem referi şi la componenta de gestionare. Şi aici putem vorbi de perioada în care am activat în domeniul accesării fondurilor europene, noi, cei din Agenţiile de dezvoltare, dar şi colegii din Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. Nu trebuie să uităm faptul că noi colaborăm, încă din anul 1998, existând, astfel, o experienţă mare, acumulată în instituţiile care gestionează Programul Operaţional Regional. De exemplu, numai în ADR Sud Muntenia, suma anilor petrecuţi în instituţie, de către toţi angajaţii, a depăşit 600. Deci, peste o jumătate de mileniu de experienţă numai în agenţie. Şi acelaşi aspect îl întâlnim şi în cadrul Ministerului Dezvoltării Regionale, acolo avem mulţi colegi cu care colaborăm de foarte mulţi ani.
Ce ne puteţi spune despre colaborarea cu administraţiile publice locale?
Liviu Muşat: Noi, fiind aici, în teritoriu şi în contact cu administraţiile locale, chiar avem o atitudine profilactică şi încercăm să fim alături de beneficiari, astfel încât să preîntâmpinăm problemele şi să le soluţionăm în timp util.
Sperăm să atingem o rată de absorbţie de 50%
Care este gradul de absorbţie, atins la nivelul regiunii Sud Muntenia, până în prezent?
Liviu Muşat: La ora actuală, gradul de absorbţie pe Programul Operaţional Regional este de 40%. Şi când spun absorbţie, mă refer la banii cheltuiţi efectiv şi rambursaţi. Dacă vorbim de contractare, avem un nivel de 120%, cu 20% mai mult decât alocarea regională. Sperăm ca, până la sfârşitul acestui an, să atingem o rată de absorbţie de 50%, în condiţiile în care media naţională pe celelalte programe operaţionale este de 20%.
Proiectele implementate, în perioada 2007 – 2013, au avut impactul economico-social aşteptat?
Liviu Muşat: Aspectul impactului economico-social va constitui una din lecţiile pe care trebuie să le aplicăm în perioada următoare. Dintr‑o oarecare teamă că nu putem accesa fondurile puse la dispoziţie, în perioada 2007 – 2013, ne-am îndreptat toţi, fie la nivel local, fie la nivel naţional, mai mult spre aspectul cantitativ al proiectelor. Şi, uneori, am neglijat impactul acestora. Este foarte important să vedem ce se întâmplă cu aceste proiecte, care este contribuţia lor la dezvoltarea comunităţilor. În Programul Operaţional Regional, criteriul principal de finanţare a fost momentul depunerii, respectiv regula „primul venit, primul servit”. Componenta de evaluare strategică de la începutul Programului a fost eliminată, însă eu cred că, pentru perioada următoare, este necesar să introducem această etapă de evaluare strategică, în urma căreia regiunile să finanţeze acele proiecte care să contribuie în mod real la dezvoltarea comunităţilor.
Un proiect are succes dacă documentaţia tehnică este foarte bine realizată
Care sunt cele mai multe greşeli pe care beneficiarii le fac în derularea proiectelor?
Liviu Muşat: O condiţie general valabilă a unui proiect de succes este aceea de a avea o documentaţie tehnică foarte bine realizată. Cele mai multe greşeli apar pe perioada de implementare a proiectelor, din cauza calităţii reduse a proiectelor tehnice. Le recomand tuturor potenţialilor beneficiari să aibă proiecte cu o documentaţie tehnică foarte bine pusă la punct, în conformitate cu realitatea de pe teren, cu legislaţia şi normativele aflate în vigoare. Dacă se face rabat de la această cerinţă şi documentaţiile se fac din birou, apar foarte multe neconcordanţe, care nu mai pot fi reparate pe parcurs. Asta înseamnă sume suplimentare şi modificări în buget, fapt ce îngreunează derularea proiectului.
Proiectele strategice se vor realiza pe baza unor parteneriate solide între mai multe judeţe
Care vor fi principiile de bază ce vor sta la baza procesului de absorbţie a fondurilor europene, în următorul interval financiar?
Liviu Muşat: Există deja o schimbare de optică la nivelul Comisiei Europene, o abordare mai complexă, calitativ superioară celei de până acum. Şi motivul principal îl reprezintă resursele financiare, din ce în ce mai puţine. Este nevoie să identificăm exact acele proiecte care au potenţial mobilizator şi de multiplicare a altor proiecte. Ne vom îndrepta, cu predilecţie, către acelea cu potenţial economic, care sprijină dezvoltarea comunităţilor. De exemplu, vom construi doar acele drumuri care fac legătura între zonele cu potenţial economic. Apoi, proiectele strategice se vor realiza pe baza unor parteneriate solide între mai multe judeţe, astfel încât, cu efect sinergic, să dezvoltăm proiecte mari. Nu va fi lăsată deoparte nici latura socială, educaţia sau sănătatea. Tehnologiile nepoluante, economia bazată pe cunoaştere, cercetarea în domeniul calităţii vieţii, vor fi domenii cu o puternică susţinere financiară. Este foarte important să avem proiecte care să-şi demonstreze capacitatea de a produce dezvoltare durabilă.
Ca procesul de absorbţie a banilor europeni să fie mai fluent, este nevoie de prevederi legale mai clare
Potenţialii beneficiari se vor lovi de aceeaşi birocraţie ca şi până acum?
Liviu Muşat: Implementarea unui proiect o văd ca şi pe acordarea unui credit bancar. Dacă satisfaci toate cerinţele impuse de bancă pentru acordarea unui împrumut, în momentul în care te duci a doua oară, pentru a cere un alt împrumut, obţii nişte condiţii mai bune, cum ar fi o dobândă mai mică sau alte facilităţi. Acelaşi lucru se întâmplă şi în cazul accesării fondurilor europene. Dacă vom avea rezultate bune, dacă sistemul de gestionare va fi unul performant, care să prezinte garanţie finanţatorului, în speţă Comisia Europeană, sunt convins că vom obţine condiţii mai facile în finanţarea proiectelor. Şi pentru ca procesul de absorbţie a banilor europeni, pentru perioada următoare, să fie mult mai fluent, este nevoie de prevederi legale mai clare, privind domeniul achiziţiilor publice, dar şi de îmbunătăţirea acţiunii în parteneriat, precum şi schimbarea percepţiei defectuoase, în multe cazuri, despre ceea ce înseamnă banul public.
