Klaus Iohannis: Trebuie să răsplătim munca şi să stopăm risipa banilor publici

Româ­nia se află, în prezent, în faţa unei opţi­u­ni fun­da­men­tale pen­tru şanse­le sale de dez­voltare. Într-un con­text dom­i­nat incer­ti­tu­di­ni şi dezechili­bre, nu doar eco­nom­ice, ci şi sociale şi politice, este limpede că mod­ern­izarea României nece­sită nu doar paşi ime­di­aţi, de politică eco­nom­ică şi refor­mă insti­tuţion­ală, ci şi con­stru­irea unui nou mod­el de dez­voltare eco­nom­ică, axat pe pilonii dura­bili ai com­pet­i­tiv­ității eco­nom­ice, din per­spec­ti­va pro­pri­ilor atu­uri şi opor­tu­nităţi.

Econo­mia românească pare con­stru­ită, în con­tin­uare, prin şi în jurul buge­tu­lui stat­u­lui. Este o stare de fapt pro­fundă, struc­turală, care explică de ce cetățenii aşteap­tă ca atât de multe lucruri să vină de la stat sau, oricum, prin inter­medi­ul stat­u­lui.

În ciu­da aderării europene, Româ­nia nu pare să fi făcut încă saltul la o economie de piaţă reală, mod­ernă, sim­i­lară țărilor dez­voltate, care să ne aducă pros­per­i­tatea şi viaţa dem­nă mult aştep­tate. Cul­tura economiei de piață încă este departe de a atinge “masa crit­ică” atât de nece­sară unei economii per­for­mante, iar una din cauze este legată direct de fap­tul că stat­ul ține să fie în cen­trul vieții românilor, şi nu oricum, ci prin cen­tralizare, clien­tele politice, dar şi prin politi­ci şi insti­tuții care exersează, în con­tin­uare, reflexe social­iste.

Tre­buie să răs­plă­tim munca şi să stopăm risi­pa ban­ilor pub­li­ci către diverse interese de scurtă durată ori pop­uliste. Prezența României în UE nu este sufi­cien­tă pen­tru ca românii să trăi­ască bine, în pofi­da diverselor slo­gane. Să trăim bine în econo­mia de piață înseam­nă, înainte de toate, să muncim bine. Avem nevoie să înţelegem această idee sim­plă, căci, alt­fel, rămân doar vorbe din şanse­le noas­tre de dez­voltare.

Pen­tru ca Româ­nia să renască, tre­buie să renască filosofia lucru­lui bine făcut, adică munca pro­duc­tivă. Esențială este redefinirea ier­arhiei val­o­rilor, adică a ansam­blu­lui de norme, reg­uli, ide­aluri, interese şi ati­tu­di­ni sociale.

În ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT, politi­cile pub­lice vor fi pro­te­jate față de orice inger­ințe sau par­ti­zanate, ast­fel încât în ansam­blul decizi­ilor de impor­tanță strate­gică sau tac­tică să guverneze exclu­siv log­i­ca intere­su­lui națion­al şi a intere­su­lui cetățean­u­lui. ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT pre­supune imple­mentarea con­cep­tu­lui de bună guvernare.

A guver­na bine înseam­nă a guver­na în intere­sul nați­u­nii, iar con­cep­tul de bună guvernare este legat de prin­cipi­ile lib­erale: a nu face dis­crim­inare, prin politi­ci care dau avan­ta­je uno­ra şi deza­van­ta­je alto­ra, a nu sta­bili taxe şi impozite pen­tru anu­mite grupuri de per­soane, iar sub­venții pen­tru altele.

Deşi militează pen­tru egal­i­tate, polit­i­ca de stân­ga este una a priv­i­legi­ilor şi dis­crim­inării: într-un fel îi tratează pe salari­ați şi alt­fel pe patroni, într-un fel pe investi­torii auto­htoni şi alt­fel pe cei străi­ni, într-un fel pe cei mai nevoiaşi şi alt­fel pe cei mai puțin nevoiaşi. Prin politi­ci selec­tive şi redis­tribuirea avuției, stân­ga politică susține, de fapt, egal­i­taris­mul şi nu egal­i­tatea (de şanse).

Aşa cum, în econo­mia de piață, între­prinză­torii sunt în slu­j­ba con­suma­to­rilor ser­vici­ilor lor, tot aşa, într‑o democraţie respectabilă, politi­cienii şi organ­is­mele stat­u­lui tre­buie să lucreze în slu­j­ba cetăţe­nilor.

ROMÂNIA LUCRULUI BINE FĂCUT pre­supune ca stat­ul să fie la dis­poziția oame­nilor, şi nu oamenii să fie la dis­poziția stat­u­lui.

Citiţi tot Pro­gra­mul prezin­denţial pe www.iohannispresedinte.ro

Anna-Maria Gonciu