Din 2016, locuitorii judeţului Călăraşi vor putea beneficia de apă potabilă, de bună calitate
Miercuri, 25 septembrie a.c., consilierii judeţeni au aprobat hotărârea ce vizează „Strategia judeţeana privind accelerarea dezvoltării serviciilor comunitare de utilitate publică 2014–2020”, un act normativ de mare importanţă, ce va contribui la schimbarea evoluţiei economico–sociale a localităţilor din judeţul nostru. Strategia a fost adusă în atenţia consilierilor judeţeni după ce, în prealabil, a fost dezbătută într‑o serie de întâlniri cu primarii din localităţile călărăşene, cu operatorii de servicii şi cu reprezentanţii celor două asociaţii de dezvoltare intercomunitară din judeţ, din domeniu, ADI EcoAqua şi ADI Ecomanagement Salubris.
Daniel Ştefan, directorul Direcţiei de Dezvoltare Regională şi Relaţii Externe, din cadrul Consiliului Judeţean Călăraşi, unul din iniţatorii acestei strategii, a avut amabilitatea de a ne răspunde la câteva întrebări privitoare la necesitatea şi oportunitatea dezvoltării serviciilor de utilităţi de la nivelul fiecărei localităţi călărăşene.
Domnule Ştefan, de ce a fost necesară dezbaterea şi adoptarea unei astfel de strategii, la nivelul judeţului nostru?
D. Ștefan: Totul a început în urmă cu 6 ani, în 2007, când ţara noastră a devenit stat membru al Uniunii Europene şi s‑a angajat să respecte termenele propuse pentru atingerea obiectivelor incluse ]n capitolele din Acordul de aderare. În cadrul Acordului, România a negociat o serie de teme de interes, grupate in capitolele acestuia. Unul dintre ele şi, poate cel mai important, este Capitolul 22, cel de Mediu, care include angajamentele, pe care România le are de respectat în perioada următoare. Printre acestea se numără şi cele strâns legate de modul în care, prin furnizarea utilităţilor publice de către administraţiile locale, respectă condițiile de mediu. Şi aici, am putea enumera cele şapte servicii comunitare de utilitate publică: alimentare cu apă, canalizarea şi epurarea apelor uzate; colectarea, canalizarea şi evacuarea apelor pluviale; salubrizarea localităţilor şi managementul deşeurilor solide; alimentarea cu energie termică în sistem centralizat; transportul public local şi iluminatul public.
Existenţa unei Strategii de dezvoltare a serviciilor de utilităţi este necesară, întrucât asigură premisele îmbunătăţirii calităţii vieţii cetăţenilor din comunităţile călărăşene. Pe acelaşi palier, pot să spun că, la fel de importantă, este asigurarea protecţiei mediului.
Care au fost primii pasi pe care i‑au întreprins primăriile călărăşene pentru asigurarea protecţiei mediului?
D. Ștefan: Un prim pas, în respectarea angajamentelor luate de România, ca stat membru comunitar a fost ca, în luna iulie 2009, toate comunitățile locale din judeţ să închidă platfomele de depozitare a gunoiului menajer neconforme. Atunci, Consiliul Judeţean a repartizat primăriilor, suma de 7 milioane de lei pentru închiderea depozitelor de deşeuri. Începand cu acea perioadă, fiecare primărie a trebuit să-și gestioneze serviciul de salubritate și să sisteze depunerea deșeurilor menajere în mediul rural. Din luna iulie 2012, au fost sistate depunerile de deșeuri menajere, inclusiv pe platformele neconforme din oraşele judeţului. A fost un prim obiectiv atins, în conformitate cu cerinţele legislaţiei europene.
Care ar fi cel de-al doilea obiectiv?
D. Ștefan: Este cel privitor la dezvoltarea serviciului de alimentare cu apă şi canalizare. În Acordul de aderare la Uniunea Europeană, România s‑a angajat să respecte principiul îmbunătăţirii continue a calitatii apei potabile furnizate populației. Până la finalul anului 2015, fiecare admnistraţie locală trebuie să se pregătească pentru asigurarea apei potabile, din surse controlate, care să asigure încadrarea în parametrii de potabilitate, conform normelor tehnice în vigoare. Deci, începând cu anul 2016, orice cetăţean din judeţul Călăraşi trebuie să beneficieze de apă potabilă furnizată din surse controlate de calitate. Acest lucru înseamnă că apa potabilă trebuie să se încadreze în limitele maxime de calitate, atât în ceea ce privește parametrii chimici, cât și pe cei biologici. De exemplu, în mediul rural, apa furnizată către populaţie, ce este extrasă, în principal, din sursa subterană — pânza freatică, trebuie tratată, în cazul în care nu se încadrează în parametri optimi de potabilitate.
Un alt obiectiv pe care îl vor avea de îndeplinit primăriile călărăşene este acela de a asigura colectarea apelor uzate, prin sisteme de canalizare, precum și tratarea acestora, pînă la finalul anului 2018, și mă refer aici la localitățile cu peste 2.000 de locuitori. Apele uzate, după ce au fost tratate prin staţiile de epurare, trebuie reintroduse în circuitul natural, astfel ca deversorul natural, cum este în cazul Călăraşiului, braţul Borcea, să nu fie afectat, din punct de vedere al protecției mediului. Începând cu anul 2020, aglomerările de populaţie, ce numără peste 2000 de locuitori, trebuie să aibă un sistem integrat de alimentare cu apă şi canalizare.
Sunt pregătite administraţiile locale, din judeţ, să atingă aceste obiective?
D. Ștefan: Din punct de vedere financiar, nu pot spune că sunt pregătite, pentru că nu au banii necesari pentru asemenea investiţii. Tocmai de aceea, am avut în cursul lunii septembrie o serie de întâlniri cu primarii călărăşeni, unde am discutat despre obiectivul nostru privind alimentarea cu apă potabilă. La ora actuală, în mediul urban, acest sistem este asigurat în proporţie de 95%. În cele două municipii, Călăraşi şi Olteniţa şi în orașul Lehliu Gară, alimentarea cu apă este asigurată în proporţie de 100%. Şi în oraşele Budeşti şi Fundulea, urmează să fie atins acest procent, după 2014, când SC EcoAqua va finaliza implementarea unui proiect european accesat prin Programul Operaţional Sectorial de Mediu. La nivelul localităţilor rurale, sistemul de alimentare cu apă este funcţionabil, în proporţie de 70%. Şi la ora actuală, avem localităţi în care serviciul de alimentare cu apă lipseşte cu desărvărşire şi, aici, aş aminti comunele: Radovanu, Independenţa şi Plătăreşti. Dar, cele 50 de comune călărăşene pot să-şi extindă reţeaua de alimentare cu apă, aderând la Asociaţia de Dezvoltare Intercomunitară ADI EcoAqua.
Care sunt avantajele aderării comunelor la ADI Eco Aqua?
D. Ștefan: Un avantaj important este faptul că, administrațiile locale vor putea accesa mult mai facil fondurile europene, în acest domeniu, dacă au delegat gestiunea serviciului către operatorul EcoAqua. Primăriile trebuie să aibă capacitatea să asigure serviciul de alimentare cu apă şi canalizare, la parametri optimi, iar acest serviciu trebuie să fie licențiat de către Autoritatea Națională pentru Reglementarea Serviciilor Comunitare de Utilităţi Publice (ANRSC) și să aibă capacitate tehnică și financiară să îl asigure. Iar operatorul EcoAqua a demonstrat că are capacitatea de a gestiona acest seviciu, în mediul urban. În mediul rural, gestionarea acestui serviciu n‑ar fi o problemă. În ceea ce privește sistemul de canalizare, localitățile cu o populație mai mare de 2000 de locuitori trebuie să realizeze atât sistemul de canalizare, cât și stațiile de epurare și de tratare a apelor uzate. Ori, pentru construcția unei stații de epurare costurile sunt destul de importante, iar sursele de finanțare, pentru asemenea investiții, pot fi asigurate, în principal, prin fonduri europene, pentru că, cele guvernamentale sunt limitate. Dar, prin intermediul ADI EcoAqua, comunitățile rurale vor avea acces mai facil la fondurile europene.
Care ar fi dezavantajul?
D. Ștefan: În discuţiile pe care le-am purtat cu primarii călărășenii, majoritatea dintre ei au invocat faptul că, odată cu intrarea în ADI EcoAqua, preţurile la apă și canalizare ar putea exploda. Cu siguranţă, va exista o creştere la aceste utilități, dar nu una spectaculoasă. Ce pot să vă spun acum, este faptul că, prețul apei în mediul rural va crește treptat, astfel încât să fie suportat de populație, dar să sigure, în același timp, și condițiile de funcționare ale operatorului. Aceeaşi situație este și în cazul serviciului de salubritate unde localităţile din judeţ sunt membre ale Asociaţiei de Dezvoltare Intercomunitară Ecomanagement Salubris. Serviciul de colectare și transport al gunoiului la platforma ecologică de la Ciocăneşti, ce va fi dată în folosință în 2015, va fi asigurat de patru operatori de salubritate, iar preţul la gunoi va unic pentru localitățile din mediu rural, dar diferențiat față de cel din mediul urban.
Localitățile călărășene se pot asocia și pentru dezvoltarea altor servicii de utilități?
D. Ștefan: Da, și aici vă pot da ca un bun exemplu Serviciul public de transport public local. S‑au purtat discuții cu primarii localităților adiacente muncipiului Călărași pentru înființarea unui serviciu public de transport local pe rutele Modelu, Roseţi, Cuza Vodă sau Grădiştea.
De ce este necesară dezvoltarea serviilor de utilități publice?
D. Ștefan: Numai în acest mod este asigurată creșterea calității vieții cetățenilor dar, în acelaşi timp, pot fi atrase mult mai uşor investiţiile economice, ce pot aduce plus valoare fiecărei localităţi călărăşene, pentru că, orice agent economic își dorește să aibă acces la servicii utilitare de bună calitate.
Vă mulțumesc!
