Deputatul Raluca Surdu: „Felicit iniţiativa Institutului de Economie Socială”

Asocierea este, de departe, baza unei soci­etăţi demo­c­ra­t­ice, a unui regim con­stru­it în jurul drep­turilor şi lib­ertăţilor indi­vizilor şi comu­nităţilor. Fie că este vor­ba despre asocierea cetăţe­nilor, în iniţia­tive de schim­bare a ceea ce insti­tuţi­ile stat­u­lui se dovedesc lim­i­tate (exem­plul orga­ni­za­ţi­ilor non-guver­na­men­tale), fie că este vor­ba despre asocierea liberă pen­tru realizarea de activ­ităţi lucra­tive (soci­etăţi com­er­ciale), fie că este vor­ba pur şi sim­plu de asociere pen­tru activ­ităţi ludice (excur­sii, petre­ceri, activ­ităţi sportive), sau despre asocierea pen­tru pre­lu­area deschisă şi trans­par­en­tă a poz­iţi­ilor de decizie în stat (par­tidele politice), cul­tura asocierii este exer­ciţi­ul suprem pe care indi­vidul îl face în exercitarea aces­tor drep­turi şi lib­ertăţi pe care le are într-un regim demo­c­ra­t­ic. Dar cum exis­tenţa apei, din­tr-un lac
sau râu, nu face ca un indi­vid din prox­im­i­tatea aces­teia să şi ştie să înoate, aşa şi exis­tenţa unui cadru statal care respec­tă drep­turile şi lib­ertăţile cetăţe­nilor, pre­cum şi care are nece­sarul de insti­tuţii aflate în echili­bru de put­ere, nu face ca cetăţenii aces­tu­ia să se şi com­porte în spir­it demo­c­ra­t­ic. Democraţia este un pro­ces care emerge şi se susţine de jos în sus, de la o bază fun­da­men­tată pe piloane sta­bile – indi­vizii inter­acţionând unii cu alţii. Democraţia costă timp, energie, bani. Un exem­plu de bune prac­ti­ci în dome­ni­ul asocierii vine din zona economiei sociale, orig­i­nară în scrier­ile economiştilor lib­er­ali francezi din pri­ma jumă­tate a sec­olu­lui XIX care urmăreau rec­on­cilierea economiei cu moral­i­tatea. „Mai mult ca oricând, astăzi, când încă ne lup­tăm cu efectele unei crize eco­nom­i­co-finan­cia­re la niv­el mon­di­al, ală­tu­rarea economiei cu moral­i­tatea este de mare actu­al­i­tate”, declară dep­u­ta­ta Ralu­ca Sur­du. „Doresc să felic­it iniţia­ti­va Insti­tu­tu­lui de Economie Socială, pio­nieri ai dome­ni­u­lui din Româ­nia şi care orga­nizează o serie de acţi­u­ni de pro­movare şi susţinere a antre­preno­riat­u­lui social. Am aflat, cu mâh­nire, că la nivelul judeţu­lui Călăraşi nu
există ast­fel de iniţia­tive, în condiţi­ile în care nevoie de locuri de muncă există, antre­preno­riat­ul social putând fi o sursă de creare a locurilor de muncă. În plus, din păcate, nici judeţul nos­tru nu stă foarte bine la incluz­i­unea per­soanelor încadrate în grupurile vul­ner­a­bile”. Grupurile vul­ner­a­bile sunt iden­ti­fi­cate ofi­cial ca fiind urmă­toarele cat­e­gorii: a) per­soane cu diz­abil­ităţi fiz­ice şi/sau men­tale; b) per­soane provenind din familii numeroase sau mono­parentale; c) per­soane fără edu­caţie sau pregătire pro­fe­sion­ală; d) per­soane tox­i­co-depen­dente, după efec­tu­area trata­men­tu­lui de dez­in­toxi­care; e) vic­time ale vio­lenţei în fam­i­lie; f) per­soane afec­tate de boli care le influ­enţează viaţa pro­fe­sion­ală şi socială; g) imi­granţi, refu­giaţi; h) per­soanele ben­e­fi­cia­re de aju­tor social potriv­it preved­er­ilor Legii nr.416/2001 privind
ven­i­t­ul min­im garan­tat, cu mod­i­ficările şi com­pletările ulte­rioare; i) per­soane vârst­nice def­i­nite în con­for­mi­tate cu preved­er­ile art.6, lit.bb) din Leg­ea asis­tenţei sociale nr.292/2011; j) per­soane care au depăşit vârs­ta de 50 de ani şi nu ben­e­fi­ci­ază de preved­er­ile Legii nr. 416/2001 privind ven­i­t­ul min­im garan­tat, cu mod­i­ficările şi com­pletările ulte­rioare, dar nici a altei legi de pro­tecţie socială; k) per­soane care trăi­esc în comu­nităţi izo­late; l) per­soane de etnie romă; m) vic­time ale trafi­cu­lui de per­soane; n) per­soane afec­tate de boli ocu­paţionale; o) tineri peste 18 ani care părăs­esc sis­temul insti­tuţion­al­izat de pro­tecţie a copilu­lui; p) per­soane elib­er­ate din detenţie; q) per­soane fără adă­post; r) şomeri de lungă durată, înreg­is­traţi la agenţi­ile ter­i­to­ri­ale pen­tru ocu­parea forţei de muncă. Revenind la asociere ca încor­po­rare a spir­i­t­u­lui demo­c­ra­t­ic, cităm ceea ce Insti­tu­tul de Economie Socială a punc­tat în „Ghidul man­ageru­lui de între­prindere socială”, pre­luând din Declar­aţia asupra iden­tităţii coop­er­atiste a Alianţei Inter­naţionale a Coop­er­a­tivelor (Inter­na­tion­al
Coop­er­a­tive Alliance): „Coop­er­a­tivele (asocier­ile, nota noas­tră) se bazează pe val­ori pre­cum, auto-aju­torare, auto-respon­s­abil­i­tate, democraţie, egal­i­tate, echi­tate şi sol­i­dar­i­tate. Con­form tradiţiei fonda­to­rilor, mem­brii coop­er­a­tivelor cred în val­o­rile etice de onesti­tate, deschidere, respon­s­abil­i­tate socială şi gri­jă pen­tru alţii.” „Putem vedea cât de departe sun­tem noi românii, atât la niv­el indi­vid­ual cât şi colec­tiv, de aces­te val­ori si prin­cipii aplic­a­bile zi de zi, în viaţa fiecăruia. Nu mai departe de zilele aces­tea am fost mar­cată de 2 episoade care m‑au mâh­nit. Primul, atun­ci când am
asi­s­tat cu toţii la trage­dia din Muntene­gru în care au fost impli­caţi cetăţeni români şi când am văzut mobi­lizarea
şi reacţia muntene­gre­nilor din zona acci­den­tu­lui care au sărit în aju­tor, fiecare cum a putut. Şi acum am în minte coa­da pe care au format‑o la spi­tale pen­tru a dona sânge. Mă întreb ce s‑ar fi întâm­plat la noi şi nu ştiu de ce, dar posi­bilul răspuns mă întris­tează nes­pus de mult. A doua situ­aţie este cea de la începutul aces­tei luni când, şi la Olteniţa, ca în multe alte oraşe şi sate ale României, cerul par­că s‑a spart şi a plouat atât de mult încât apa a pătruns în case­le oame­nilor şi aşa năpăs­tu­iţi. Nici măcar în faţa sti­hi­ilor naturii, nici măcar năpas­ta nu a sădit în oameni sâm­bu­rele val­o­rilor şi prin­cipi­ilor de auto-aju­torare, auto-respon­s­abil­i­tate, sol­i­dar­i­tate, impli­care. Trist, foarte trist!” a con­cluzion­at dep­u­tat­ul
Ralu­ca Sur­du. Cei care doresc să afle mai multe despre demer­surile Insti­tu­tu­lui de Economie Socială pot acce­sa pag­i­na de web a aces­tu­ia: www.ies.org.ro, iar cei intere­saţi de relaţie din­tre economie socială şi ocu­parea locurilor de muncă pot iden­ti­fi­ca mate­ri­ale utile, cercetări şi exem­ple de bună prac­tică la secţi­unea Ştiri/Seminariile IES: http://www.ies.org.ro/

Anna-Maria Gonciu