ACL Călăraşi marele perdant al alegerilor prezidenţiale

foto ACLAlegerile prezi­denţiale s‑au încheiat, dar ecoul rezul­tatelor este abia la început. Se fac anal­ize şi se caută vino­vaţi pen­tru votul dat de români.

Dacă ne refer­im la judeţul în care ne aflăm, Călăraşi, putem spune că aici a avut loc o schim­bare majoră în prefer­inţele elec­torat­u­lui.

De fapt, la Călăraşi, vor­bim de două mari par­tide: PNL (care a fuzion­at cu PDL) şi PSD, fiecare cu un număr impor­tant de pri­mari în judeţ. De departe, cel mai mare număr de primării îl are PNL, după fuz­i­unea cu PDL: 41. Rezul­tat­ul a fost unul cat­a­stro­fal pen­tru aceş­tia, la numai o jumă­tate de an dis­tanţă de alegerile europar­la­mentare, unde a reuşit să fie sin­gu­rul judeţ din ţară care câşti­gase alegerile.

Dar să vedem cum au ară­tat rezul­tatele pe par­tide şi primării:

PSD care a avut 11 pri­marii iniţial, a adău­gat prin OUG 55/2014, cel­e­bra ordo­nanţă a migrării aleşilor locali, încă două local­ităţi: Vasi­laţi si Sohatu. A câşti­gat în toate aces­te 13 primării, cel mai tare in Gal­bi­nasi (86,3 %), urmat de Ileana (75 %), Lupşanu (73,3 %) şi Săruleşti (72,2 %). Rezul­tat­ul strâns a fost în Roseţi, local­i­tate cu o con­duc­ere PSD cu state vechi, doar  51 %.

UNPR are o pri­marie, cea a municip­i­u­lui Călăraşi, care a obţin­ut 51,3 %, cu doar 900 de voturi peste ACL, ceea ce l‑a nemulţu­mit pe preşed­in­tele PSD, Dan Cristodor.

PDL cu 13 pri­mari, a obţin­ut vic­to­ria în 8 primării, pierzând în 5 (Mână­stirea, Radovanu, Fun­deni, Fru­muşani şi Nana).

PNL, care a rămas cu 28 de pri­marii, a câşti­gat doar în 11 din­tre aces­tea.

Noul PNL (PNL+PDL), deşi are, în acest moment, 41 de primării, a câşti­gat doar în 19, adică în 46,3 % din­tre aces­tea.

Pe colegii, rezul­tatele cele mai slabe ale can­di­dat­u­lui PNL au fost în colegi­ile 4 si 5

Suprize au fost pen­tru PNL Călăraşi comunele fidele, când­va, par­tidu­lui: Cur­cani (41,45%), Spanţov (39,44%), Ulmeni (42,18%), Chis­e­let (39,54%), Mitreni (33%), Dra­gali­na- 38,82%, unde rezul­tatele au fost extrem de mici pen­tru can­di­dat­ul Klaus Iohan­nis. Trei comune PNL care au doved­it, încă de la alegerile europar­la­mentare, că s‑au înde­păr­tat de par­tid prin rezul­tate, sunt Chis­e­let (39,54%), Per­işoru (39,28%), Borcea (46,36%).

Inclu­siv PDL Călăraşi a avut parte de sur­prize nedorite: la Mână­stirea, unde pri­mar este chiar un apropi­at al dep­u­tat­u­lui Vasile Ili­uţă, Mar­i­an Ian­cu, alegerile au fost pier­dute cu 46,55%, iar la Nana cu 31,36%.

La niv­el naţion­al, PSD Călăraşi a fost pe locul 15 la primul tur al alegerilor, şi a ajuns pe locul 12, după al doilea tur.

PNL Călăraşi — locul 1 după alegerile europar­la­mentare din mai 2014, a căzut, în mai puţin de jumă­tate de an, pe locul 29, la niv­el naţion­al. Asta dupa ce, începând cu alegerile locale din 2008, fil­iala judeţeană a PNL era o obiş­nu­ită a poz­i­ti­ilor frun­taşe (locurile 1 — 6 la niv­el naţion­al).

 

 

Vic­tor Pon­ta, câştigă­tor în 32 de local­ităţi din judeţul Călăraşi,  Klaus Iohan­nis învingă­tor în, doar, 17 comune

La scruti­n­ul alegerilor prezi­denţiale de duminică, 16 noiem­brie, Vic­tor Pon­ta a ieşit învingă­tor  în toate cele cin­ci colegii din judeţul Călăraşi. Vic­tor Pon­ta a câşi­gat în cele cin­ci oraşe şi 27 de comune, în timp ce  Klaus Iohan­nis a ieşit învingă­tor doar în 17 comune. Lib­er­alul  Rădu­cu Fil­ipes­cu a pus acest eşec pe sea­ma poz­iţiei duplic­itare a unor pri­mari din ACL. „Avem mai  mulţi pri­mari care au jucat la două capete. Unii din­tre ei au crezut ca Vic­tor Pon­ta va ieşi învigă­tor şi au jucat pen­tru PSD. Acei pri­mari care nu s‑au impli­cat în atragerea mai mul­tor voturi pen­tru ACL au doved­it că nu au moral­i­tate şi nici ver­ti­cal­i­tate. În perioa­da urmă­toare, vom face o anal­iză aten­tă a voturilor obţinute, în fiecare local­i­tate, con­dusă de pri­mari ACL, şi, prob­a­bil, că unii din­tre aceş­tia nu se vor mai regăsi pe lis­tele cadi­daţilor ACL la alegerile locale din 2016”, a pre­cizat Rădu­cu Fil­ipes­cu.

Anal­iza am adău­ga noi, ar tre­bui por­nită chiar de la vârf, deoarece sem­nalele au început să fie date de zvonurile care spun că Fil­ipes­cu nu mai este dorit la şefia par­tidu­lui, din cauza căderii libere în care se află par­tidul, de o jumă­tate de an. Aşa sa fie? Tim­pul ne va da răspun­sul!

error: Content is protected !!