Raluca Surdu: La Călărași se impune o nouă gândire și fapte care să confirme promisiunile

Sen­za­țion­al! Președ­in­tele ales al Românilor, Klaus Iohan­nis ia prânzul cu Regele Mihai I al României. Sen­za­țion­al! Ime­di­at după alegeri, Pri­ma Doam­nă, Car­men Iohan­nis, își con­tin­uă pro­gra­mul în slu­j­ba licee­nilor căro­ra le este pro­fe­sor, iar pen­tru aceas­ta merge pe jos la ser­vi­ciu ca într‑o zi obiș­nu­ită. Sen­za­țion­al! Președ­in­tele ales, Klaus Iohan­nis, își prez­in­tă cartea auto­bi­ografică ”Pas cu pas” drept un volum despre un om ”nesen­za­țion­al”. Mai mult, spune că dorește să ofere un sem­nal prin carte și prin cul­tură, deoarece ”cul­tura ne salvează”. Sen­za­țion­al! Majori­tatea românilor a ales un președ­inte care este creștin protes­tant, care este cetățean român de etnie ger­mană. Sen­za­țion­al! La un semn, legi con­tro­ver­sate și decizii care erau ter­giver­sate au fost abor­date.

Dar de când în Româ­nia lucrurile nor­male au devenit sen­za­ționale? De ce abia acum ne dăm sea­ma că goana după sen­za­țion­al ne‑a aca­parat viața, iar esențialul se află de fapt în nor­mal­i­tate? Ce urmează să facem, fiecare din­tre noi, pen­tru a lăsa din nou loc nor­malu­lui în viețile noas­tre, în activ­itățile noas­tre? Când oare nor­malul va cuceri defin­i­tiv și polit­i­ca, când nor­mal­i­tatea îi va aduce ală­turi pe cetățeni și pe politi­cienii pen­tru ca împre­ună să creeze bunăstare?

Și la Călărași se impune o gândire rotundă, cu ele­mente de con­ti­nu­i­tate între scruti­n­uri și cu fapte care vin să con­firme promi­si­u­nile – Ralu­ca Sur­du, dep­u­tat Colegiul 5 Călărași

Este votat. Românii vor avea parte de primul Președ­inte mem­bru al Par­tidu­lui Națion­al Lib­er­al. Alegerea lui Klaus Iohan­nis a fost o sur­priză pen­tru sce­na politică românească, pen­tru pre­sa și can­ce­lari­ile străine. O schim­bare dorită de unii, nes­per­ată de alții. Sur­priză s‑a înreg­is­trat și pe sce­na politică călărășeană. De necon­ceput pen­tru unii, pre­viz­ibilă pen­tru alții. Con­sid­er­at până acum un județ gal­ben fără prob­leme, în cîte­va luni, Călărași­ul a început să se col­oreze bine în roșu.

”Cred că cei care au mers la vot au mai trans­mis un sem­nal celor pe care îi con­sid­eră a avea o ati­tu­dine insu­fi­cien­tă față de această parte de vest a județu­lui. Ceea ce este de neac­cep­tat de către cei din Oltenița și împre­juri­mi. În cel de-al doilea oraș ca mărime al județu­lui există orgolii put­er­nice și aștep­tări ce par iar și iar amăgite. Avem nevoie de o revizuire a ati­tu­dinii față de această zonă și de com­por­ta­mente care să dev­ină apoi un mod per­ma­nent de lucru, poate chiar de un suflu nou. Atât la europar­la­mentare, cât și acum, am făcut tot ce se putea face, cu spir­i­t­ul com­bat­iv pe care oamenii noștri l‑au putut avea, ali­men­tat de spri­jin­ul pe care l‑au prim­it până acum de la județ pen­tru soluționarea prob­lemelor locale. Este frus­trant să fii mereu copilul vit­reg al județu­lui atun­ci când este vor­ba de susținere, alocări de fon­duri, încu­ra­jarea iniția­tivelor, spri­jin pen­tru proiecte de dez­voltare locală. Chiar dacă pri­marii se zbat să com­penseze, acest sen­ti­ment se propagă și se simte la nivelul votanților, iar atun­ci când au ocazia, alegă­torii tax­ează. Ce putem învăța din această expe­riență? Că este de evi­tat auto­su­fi­ciența și gândi­rea în mod împied­i­cat, oval, din cam­panie elec­torală în cam­panie elec­torală. Oamenii observă când li se acordă atenție din An în Paști. Se impune, cred eu, o gândire rotundă, cu ele­mente de con­ti­nu­i­tate între scruti­n­uri și cu fapte care vin să lucreze în sen­sul con­fir­mării unor promi­si­u­ni. O ast­fel de gândire pre­supune un efort con­stant de con­strucție și în afara cam­pani­ilor elec­torale, o atenție zil­nică pen­tru soluționarea prob­lemelor comu­nităților locale din toate colțurile județu­lui. Un proiect pen­tru județ”, sub­lini­ază dep­u­ta­ta Ralu­ca Sur­du.

Cu ochii la marea scenă politică, riscăm să pier­dem atenția de pe cei ale căror decizii au impact direct asupra bunăstării local­ităților călărășene. ”Româ­nia lucru­lui bine făcut” a fost un slo­gan folosit până duminică, 16 noiem­brie. Nu mai con­tează de cine. Con­tează ca de acum înainte, cine dorește să trăi­ască într‑o Românie a lucru­lui bine făcut, să pro­cedeze la a face bine lucrurile care depind de el, indifer­ent de dome­ni­ul de activ­i­tate. Româ­nia lucru­lui bine făcut devine posi­bilă odată ce fiecare din­tre noi înclină bal­anța din­spre sen­za­țion­al către nor­mal. Aceas­ta înseam­nă con­tribuție, aceas­ta înseam­nă efort, aceas­ta înseam­nă nor­mal­i­tate. A sosit vre­mea. Să tre­cem de la vorbe la fapte. Sau mai degrabă, vor­bele să vină după fapte.

Cel care dorește binele celor­lalți, deja și l‑a asig­u­rat pe al său – Con­fu­cius

Anna-Maria Gonciu