Liviu Muşat: ,,Mediul de afaceri trebuie încurajat, deoarece asigură susţinerea comunităţilor locale”

Please enter banners and links.

Print Friendly, PDF & Email

1556-liviu-musat-director_1În acest an, regiunea Sud Muntenia va trece la o nouă etapă de dezvoltare social-economică. Instituţia care va gestiona, prin activitatea sa, cele mai semnificative fonduri europene direcţionate către comunităţile locale din regiune este Agenţia pentru Dezvoltare Regională (ADR) Sud Muntenia. Directorul acestei instituţii, Liviu Muşat, a dorit să aducă în atenţie noutăţile Programului Operaţional Regional (POR) 2014 – 2020, dar şi provocările pe care le vor întâmpina potenţialii beneficiari ce vor implementa proiecte cu finanţare europeană.

Domnule director, ce rol are ADR Sud Muntenia în viaţa economico- socială a comunităţilor locale din regiune?

Liviu Muşat: Prin activitatea instituţiei noastre încercăm să fim un sprijin real, în special, pentru administraţia publică locală, dar din ce în ce mai mult dorim să ne îndreptăm şi spre mediul de afaceri. Pentru perioada următoare vom fi preocupaţi să identificăm şi să încurajăm cât mai multe asemenea proiecte. Prin modul în care instituţia noastră şi-a desfăşurat activitatea, în cei şapte ani, în care s-a derulat Programul Operaţional Regional 2007 – 2013, dar şi în anii anteriori, pentru că nu trebuie uitat că noi activăm din anul 1999, am ajuns la un grad de încredere însemnat şi sperăm să fim utili, în continuare, pentru comunităţile locale.

Care va fi rata de absorbţie preconizată că va fi atinsă, la finalizarea implementării actualului POR?

 Liviu Muşat: Estimările noastre spun că vom depăşi 75% rata de absorbţie în regiune. Bineînţeles că nu este o cifră care să ne mulţumească. Date fiind condiţiile economice globale neprietenoase în care s-a desfăşurat POR 2007 – 2013, cred că va fi un indicator, cât de cât, mulţumitor. De asemenea, suntem interesaţi să identificăm exact cauzele care i-au impiedicat pe beneficiari să cheltuiască 100% banii ce ne-au fost alocaţi. În acest moment, principala noastră preocupare este finalizarea a cât mai multor proiecte aflate în derulare.

Într-o statistică recentă, realizată de ADR Sud Muntenia, se arată că din cele 757 de contracte de finanţare semnate, 52 de proiecte au fost reziliate. Care au fost cauzele care au dus la rezilierea acestor proiecte?

 Liviu Muşat: Într-adevăr au fost reziliate proiecte, unele de valoare mai mare, altele de valoare mai mică. Pentru noi nu este un lucru îmbucurător. Sunt proiecte ce aparţin administraţiei locale sau mediului privat, însă colectivul instituţiei noastre a făcut tot ceea ce era legal şi omenesc posibil ca aceste proiecte să se realizeze. Una din cauzele importante care poate duce la nefinalizarea proiectelor pot spune că este situaţia financiară a celui care realizează proiectul, precum şi a firmei constructoare ce derulează execuţia lucrărilor.

Există şi alt fel de probleme în care beneficiarul proiectului îşi onorează toate obligaţiile financiare faţă de constructor, dar, din cauză că acesta din urmă are şi alte lucrări în derulare, banii nu sunt folosiţi strict pentru finalizarea acelui proiect, ei fiind direcţionaţi şi către alte lucrări. În acest caz, constructorul respectiv intră în incapacitate de plată, iar beneficiarul este pus în faţa unei întârzieri majore a proiectului. Acesta poate rezilia contractul de lucrări, însă nu mai are timp să finalizeze proiectul până la sfârşitul anului 2015.

În cazul proiectelor venite din mediul privat, situaţia financiară a beneficiarilor poate fi o problemă.

O altă cauză este cea tehnică, legată de calitatea documentelor de proiectare. În acest caz există foarte multe dificultăţi ce ţin de schimbarea soluţiilor tehnice. Au fost numeroase cazuri în care datele din proiectele tehnice nu corespundeau cu realitatea din teren. Modul cum sunt întocmite documentaţiile tehnice ale proiectelor trebuie să fie în centrul atenţiei beneficiarilor. Documentaţia tehnică bine realizată, chiar la un cost mai mare, creşte foarte mult şansele ca proiectul respectiv să fie finalizat cu succes. De asemenea, alte cauze ce pot duce la rezilierea contractelor de finanţare sunt cele de natură legislativă din domeniul achiziţiilor publice. Pot exista contestaţii la licitaţiile derulate ce pot întârzia cu mult timp demararea proiectelor.

 În opinia dumneavoastră, ce anume s-ar putea schimba din punct de vedere legislativ, pentru ca etapa achiziţiilor publice să fie mai uşor de realizat?

 Liviu Muşat: Este foarte posibil ca în Programul Operaţional Regional 2014 – 2020 să se semneze contractul de finanţare la nivel de Studiu de Fezabilitate, urmând ca beneficiarul să scoată la licitaţie atât proiectarea, cât şi execuţia. Dacă se licitează la pachet nu mai apar divergenţele dintre proiectant şi constructor, aceştia fiind nevoiţi să se pună de comun acord în realizarea lucrării. Acest aspect poate fi un avantaj major pentru proiectele ce se vor executa.

Cum se va derula noul POR?

 Liviu Muşat: În noul POR nu va mai fi obligatoriu criteriul „primul venit, primul servit”. Pentru anumite Axe se vor lansa sesiuni cu termen limită de depunere a proiectelor, în anumite limite bugetare, după care se vor evalua în baza unor grile transparente şi vor fi ierarhizate în ordinea punctajului obţinut. Astfel, vor fi prioritizate proiectele ce vor fi mai bine realizate din punct de vedere tehnic şi cu impact important în comunităţile respective. Proiectele incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate. Pentru administraţia locală este o bună oportunitate de a-şi rezolva unele probleme edilitare. Eu m-aş bucura să văd că industria alimentară este în centrul atenţie administraţiei locale, dar şi a mediului de afaceri. În felul acesta putem să valorificăm potenţialul agricol din zona noastră. Este foarte important să vedem în ce mod un proiect accesat de administraţia locală sau de agenţii economici contribuie la dezvoltarea economică pe termen lung a comunităţii respective. De exemplu, la Călăraşi, este binevenit un proiect cu finanţare europeană pentru crearea unui parc industrial ce poate fi un bun generator de locuri de muncă. În felul acesta s-ar putea încuraja tradiţia economică locală şi s-ar asigura condiţii pentru dezvoltarea întreprinderilor mici şi mijlocii.

Ce noutăţi va avea noul POR?

 Liviu Muşat: Ca şi în exerciţiul financiar 2007 – 2013, toate regiunile au aceleaşi axe de dezvoltare şi aceleaşi condiţii, însă pot spune că regiunea Sud Muntenţia are a doua alocare financiară, după regiunea Nord-Est, de aproximativ 727 de milioane de euro, mult mai mult, faţă de programul anterior.

Noutatea POR 2014 – 2020 constă în faptul că se va acorda prioritate, prin lansarea unui prim apel dedicat, proiectelor re fac parte dintr-o strategie integrată de dezvoltare urbană finanțabilă în cadrul axei prioritare 4 POR – Dezvoltare urbană.

Sunt axe ce se regăsesc şi în vechiul POR, aşa cum sunt cele de dezvoltare a microîntreprinderilor, cele pentru infrastructura educaţională sau a creşterii eficienţei energetice în clădiri, care, de data aceasta, va fi extinsă şi la clădirile publice. Însă vor fi şi axe noi ce presupun colaborarea între mai mulţi factori.

O altă noutate a POR 2014 – 2020 va fi aceea de introducere a instrumentului DLLC – „Dezvoltare locală plasată sub responsabilitatea comunităţii”. Sprijinul pentru infrastructură pentru comunitățile care utilizează instrumentul DLLC va fi acordat din POR în cazul zonelor urbane având o populație de peste 20.000 delocuitori. Intervenţiile din cadrul acestei priorităţi de investiţii vor fi aplicate în mod integrat. Se vor dezvolta intervenţii ce vizează un „pachet de proiecte”, variate ca obiective de investiţii şi ca scop, respectiv investiţii de tip „hard” (de infrastructură) – finanţate din POR, Axa 9, precum şi investiţii, complementare, de tip „soft” (de tipul serviciilor) – finanţate din Programul Operaţional Capital Uman (POCU), Axa 5.

Beneficiarii eligibili sunt grupurile de acţiune locală, constituite din reprezentanţi ai autorității publice locale, ai instituţiilor, ai mediului de afaceri local, ai societăţii civile, ai zonei urbane marginalizate selectate pentru intervenție.

Va fi elaborată strategia ce va conţine pachetul de proiecte.

Astfel, prin accesarea fondurilor, prin POR se pot realiza: investiţii în infrastructura de locuire, investiţii în infrastructura de sănătate, servicii sociale, investiţii în infrastructura de educaţie, investiții în amenajări ale spațiului urban degradat al comunității defavorizate respective, precum şi investiţii în infrastructura întreprinderilor de economie socială de inserţie.

Se vor aloca fonduri importante pentru reducerea emisiilor de dioxid de carbon (CO2). 30% din fondurile noului POR vor fi alocate pentru proiectele ce au ca impact reducerea emisiilor de carbon.

Se vor putea realiza investiţii destinate îmbunătățirii transportului public urban, achiziţionarea de material rulant electric/ vehicule ecologice, precum şi investiții destinate transportului electric și nemotorizat.

De asemenea, Axa 4, cea pentru dezvoltarea urbană, va avea un rol foarte important. Se încurajează elaborarea unor strategii de dezvoltare urbană care să integreze toate aspectele relevante de dezvoltare urbană, în funcție de nevoile de dezvoltare identificate la nivel local. Proiectele incluse în strategiile integrate de dezvoltare urbană vor fi finanțate cu prioritate prin celelalte axe prioritare ale POR, precum și prin alte programe operaționale.

Ce ne puteţi spune de infrastructura de transport?

 Liviu Muşat: Aici vă pot prezenta un aspect pozitiv. Regiunea noastră a fost dată ca bun exemplu în ceea ce priveşte modul în care reperezentanţii judeţelor au colaborat pentru realizarea unor proiecte, pentru infrastructura de transport, care să asigure conectivitate la marile artere rutiere naţionale şi europene ce traversează ţara noastră. În momentul de faţă, regiunea Sud Muntenia are trei trasee mari, propuse a fi finanţate prin Axa de infrastructură de transport. Primul traseu va avea 112 km şi va trece prin judeţele Giurgiu, Teleorman şi Argeş, al doilea traseu, de 160 km, va parcurge judeţele Călăraşi, Ialomiţa şi Prahova, iar al treilea, de 77 km, va lega judeţele Prahova şi Dâmboviţa. Este un prim pas al colaborării dintre administraţiile judeţelor, care sper că va continua şi pe celelalte axe ale noului POR. Administraţia şi-a dat seama că are mai multe şanse de reuşită promovând proiecte europene în parteneriat.

Când va fi lansat nou POR?

Liviu Muşat: Ne dorim ca Programul să fie aprobat cât mai repede şi primele ghiduri să poată fi lansate chiar la sfârşitul lunii mai, aşa cum au spus şi reprezentanţii Autorităţii de Management.

Ce le transmiteţi viitorilor beneficiari?

Liviu Muşat: Viitorii beneficiari să nu plece la drum, dacă nu au identificat o nevoie reală ce poate fi soluţionată prin proiectul pe care doresc să îl realizeze şi dacă acesta nu aduce un plus economic. Orice proiect ce rezolvă o problemă de natură economică, la rândul lui, poate crea noi premise pentru proiectele de natură socială. Mediul de afaceri trebuie încurajat, deoarece numai acesta aduce bani pentru susţinerea comunităţilor locale. Proiectele trebuie să fie bine realizate. Astfel, cu cât calitatea documentaţiei tehnice este mai bună, cu atât problemele întâmpinate pe perioada derulării proiectului sunt mai reduse.

Le recomand potenţialilor beneficiari să îşi aleagă cu multă atenţie firma de consultanţă. Aceasta trebuie să aibă un anumit prestigiu pe piaţă, un bun palmares şi, de asemenea, să aibă oameni bine pregătiţi în domeniul achiziţiilor publice. Totodată, le sugerez reprezentanţilor comunităţilor locale să îşi creeze strategiile de dezvoltare în baza unor parteneriate. De exemplu, dacă aş fi factor decizional în administraţia călărăşeană, aş lua în calcul crearea unei strategii de dezvoltare integrată, bazată pe o bună colaborare cu localităţile vecine.

 

 

 

Monica Ghiorghe

Next Post

Mesaj condoleanțe/Consilierul local Stan Nedelcu s-a stins din viață

joi mai 7 , 2015
Please enter banners and links.Primarul Municipiului Călărași, Daniel Ștefan Drăgulin, alături de membrii Consiliului Local Călărași și colegi din Primăria Călărași, își exprimă regretul în urma decesului consilierului local Stan Nedelcu. ”Cu adâncă tristeţe, ne luăm rămas bun de la un om deosebit, un om care și-a dedicat ultimii ani […]

PNL

Please enter banners and links.