Gânduri la început de campanie electorală pentru Parlamentul European: ”EuroCampioni la fapte!”

ffffSâm­bătă, 26 aprilie ac., debutează cam­pa­nia elec­torală pen­tru alegerile europar­la­mentare. Anul aces­ta este mar­cat de îngri­jorările tot mai pro­nunțate cauzate de revir­i­men­tul curentelor extrem­iste și de ascen­si­unea for­mați­u­nilor care le reprez­in­tă. Ceea ce este mai îngri­joră­tor, este fap­tul că extrem­is­mul a lovit put­er­nic în ini­ma Uni­u­nii, în țări în care regimul demo­c­ra­t­ic este con­sol­i­dat de multă vreme și care reprez­in­tă motorul con­strucției europene. Aco­lo unde, cul­mea, față de Româ­nia, cetățenii sunt mult mai bine infor­mați și mai intere­sați de politi­cile și polit­i­ca euro­peană. Euro-scep­ti­cis­mul și euro-opti­mis­mul sunt două reacții nor­male față de con­struc­tul numit Uni­unea Euro­peană, fiecare găsin­du-și argu­mente solide, în funcție de unghi­ul din care sunt priv­ite atât real­izările, cât și rateurile ultim­ilor ani. Însă extrem­is­mul a fost, este și va fi îngri­joră­tor. Retor­i­ca extrem­istă invocă fapte și acți­u­ni reprob­a­bile. Ideile extrem­iste impun forțe de dez­in­te­grare, iar orice pseu­do-con­struct care are așa ceva la bază este nu doar hidos, ci un ade­vărat aten­tat la adresa civ­i­liza­ției și naturii umane.
Fără doar și poate, aparte­nența României la Uni­unea Euro­peană are plusuri și minusuri, însă trăgând lin­ie, ne dă clar cu plus. Chiar dacă la nivelul înțelegerii și per­cepției comune a cetățe­nilor români acest lucru nu are core­spon­dent direct în buzunare, în bugetele per­son­ale sau de fam­i­lie. Uni­unea Euro­peană nu și‑a pro­pus nicio­dată să pună în buzu­narul lui Iones­cu sau Popes­cu sume de bani. Și cu atât mai puțin pe dege­a­ba. Ceea ce face Uni­unea Euro­peană este să creeze con­tex­tul pen­tru bunăstare – a indi­vizilor, a comu­nităților, a regiu­nilor, a statelor mem­bre. Iar pen­tru ceea ce oferă, Comisia Euro­peană cere rig­uroz­i­tate, seri­oz­i­tate, sig­u­ranță, efi­ciență, și pe bună drep­tate. Indi­vizi și comu­nități ben­e­fi­ci­ază de mecan­isme și struc­turi menite să susțină demer­surile reale de afir­mare pro­fe­sion­ală și per­son­ală, ino­varea, mobil­i­tatea, con­curența, creația și pro­ducția la stan­darde din ce în ce mai ridi­cate.
Peste o lună mergem la vot. Până atun­ci, avem șansa de a ne doc­u­men­ta, de a ne intere­sa, de a face un min­i­mum de demers, în cal­i­tatea noas­tră de cetățeni europeni. Iar pen­tru cei încă reti­cienți, invi­tația noas­tră este la reflecție. Dacă nu Uni­unea Euro­peană, atun­ci ce? Ce alter­na­tive avem? Ce alte mod­ele de urmat? Ce vedem dacă ne uităm la est? Oare ne regăsim în Uni­unea Euroasi­at­ică pro­mo­vată de o Rusie actu­ală deosebit de impre­viz­ibilă? Ce vedem dacă ne uităm, la sud-vest? Fărâmițarea Bal­canilor, cu ale sale geno­ciduri de care abia ne despart câți­va ani, poate fi un mod­el? Ce vedem la nord? O țară con­stru­ită strâmb și care este vic­timă a unor decizii luate în mod arbi­trar? Ucraina de până acum câte­va săp­tămâni, sau Ucraina de astăzi? Oricât de mult avem ochii ațin­tiți pe pro­pri­ul buzu­nar, pe pro­pri­ul interes, dacă vrem să ne fie mai bine, să evoluăm, tre­buie să ne uităm să le fie bine și celor de lângă noi, vecinilor noștri. Aceas­ta se aplică atât indi­vizilor care trăi­esc în familii, în comu­nități, în sate, în cartiere selecte sau nu, în orașe mai mari sau mai mici, în blocuri sau în reșed­ințe luxoase, cât și nouă tutur­or, ca țară. Cum mi-ar putea fi mie bine dacă vecin­u­lui îi moare capra? Să reflec­tăm, deci!
Raluca-SurduDep­u­ta­ta Ralu­ca Sur­du: ”Aria mea de respon­s­abil­i­tate este în zona rurală a Colegiu­lui 5. Este vor­ba despre local­itățile Căs­cioarele, Chirno­gi, Chis­e­let, Crivăț, Mitreni, Radovanu, Spanțov, Ulmeni, aco­lo unde cunosc oameni deose­biți, iar admin­is­trați­ile locale sunt ges­tion­ate de oameni de val­oare. Coleg­ul meu, sen­a­torul Iulian Dumitres­cu are în respon­s­abil­i­tate Municip­i­ul Oltenița. Îi doresc suc­ces, put­ere de muncă, seri­oz­i­tate și înțelep­ci­unea de a vedea și lucrurile bune care au fost real­izate până acum. Nu de alta, dar este mai ușor să con­stru­iești ceva pe ceva deja exis­tent, decât să șter­gi cu buretele și să te faci că nu vezi efor­turile și demer­surile ante­rioare. Aceas­ta cu atât mai mult cu cât în această cam­panie elec­torală mergem în fața oame­nilor cu mesaje de uni­tate și com­pe­tență. Iar acest vot este deosebit de impor­tant – este tes­tul cu care ne prezen­tăm în toam­nă la alegerile pen­tru Președ­inția României, șansa României de a avea un președ­inte lib­er­al.”
adina-valeanEuropar­la­men­tara Adi­na Vălean, can­di­dat PNL pen­tru Regiunea Sud Munte­nia: ”Vreau ca prin inter­medi­ul colegilor mei să trans­mit cetăţe­nilor mesajul aces­ta. Este impor­tant să meargă să voteze pen­tru Par­la­men­tul Euro­pean pen­tru că viaţa lor de zi cu zi depinde în mod direct de politi­cile care se fac, de lucrurile care se votează în Par­la­men­tul Euro­pean. Sunt lucruri care au un impact direct poz­i­tiv sau la fel de bine, dacă lucrurile care trec în Par­la­men­tul Euro­pean îi deza­van­ta­jează, atun­ci ele au în viaţa lor de zi cu zi un impact neg­a­tiv… În al doilea rând, să mergeţi să îi votaţi pe cei care pot veni cu fapte con­crete în faţa dum­neav­oas­tră şi nu cu vorbe.”
Guy VerhofstadtCan­di­dat­ul ALDE pen­tru șefia Comisiei Europene, Guy Ver­hof­s­tadt: ”Este nevoie de o Europă unită și mod­ernă, nu de o Europă măci­nată de rival­ități interne și cu privir­ile întoarse spre tre­cut. De multe ori sunt prezen­tat ca ‘fed­er­al­ist’ dar eu nu sunt adep­tul unui ‘super­stat’ euro­pean. Cred că Europa poate și tre­buie să facă mai puțin, mai ales în unele preved­eri de regle­mentare a pieței unice. În chestiu­nile cele mai impor­tante, UE poate aduce o val­oare adău­gată dacă își con­cen­trează efor­turile în anu­mite domenii.”
Romanian interim president Crin Antonescu delivering his first public speechPreșed­in­tele PNL, Crin Antones­cu: ”Vrem o Europă mai dinam­ică din punct de vedere eco­nom­ic şi mai puţin biro­crat­ică, o Europă în care poveştile dul­ce­gi ale social­is­mu­lui nu mai merg şi în care for­mulele pop­uliste au dus, iată, la ridi­carea unui val extrem­ist şi anti-euro­pean în ţări care sunt leagănul şi mod­elul democraţiei, ca Franţa şi ca Marea Bri­tanie. Vrem o Europă mai coer­en­tă în polit­i­ca sa externă, mai înţelegă­toare cu diver­si­tatea şi cu difer­enţa. Vrem o Europă unită, vrem o Europă cu acţi­u­ni şi cu politi­ci coer­ente, dar vrem o Europă în care indi­vizii, ca şi naţi­u­nile, să-şi păstreze drep­tul la difer­enţă.”
Par­tidul Națion­al Lib­er­al face parte din Alianța Lib­er­alilor și Democraților pen­tru Europa (ALDE). Lib­er­alii sunt a treia forță în Par­la­men­tul Euro­pean și vor fi ”ele­men­tul-cheie” pen­tru a for­ma o majori­tate, având în vedere că toate prog­nozele arată că nici­unul din cele două mari grupuri politice — pop­u­larii și social-democrații — nu vor obține majori­tatea de voturi. La prezen­tările can­di­daților Par­lemen­tul Euro­pean din perioa­da pre­cam­paniei, mesajele PNL ală­tu­rate imag­inii lui Crin Antones­cu sau celei a lui Klaus Iohan­nis au fost: ”Uni­tatea aduce victoria/Competenţa câştigă lup­ta”.

error: Content is protected !!