După un an de zile, A sosit răspunsul IML Bucureşti, în cazul gravidei decedate la Spitalul Călăraşi

Data de 20 iunie 2011, rămâne una de doliu pen­tru famil­ia tinerei de doar 19 ani, din comu­na Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi. Geor­giana Con­stanţa Oprea a murit într‑o luni după-ami­ază, chiar înainte de oper­aţia de cezar­i­ană. Tânăra, care fus­ese în spi­tal şi înainte de tragedie, din cauza unor com­pli­caţii ale sarcinii, a fost răpusă de o boală rară, spun anal­izele efec­tu­ate după tre­cerea aces­teia  în nefi­inţă. După abia un an de la dece­sul aces­teia, atât Spi­talul Judeţean Călăraşi, cât şi Inspec­torat­ul de Poliţie Călăraşi au binevoit să plătească aces­te anal­ize, pen­tru a avea un răspuns în acest caz. Pen­tru 824 de lei, cât au costat anal­izele, a tre­buit să treacă aproape un an, ca să fie plătite Con­form actu­alu­lui man­ag­er al Spi­talu­lui, Bian­ca Vida­eff, anal­izele au fost achi­tate abia în 15 mar­tie a.c., de către fos­ta con­duc­ere, însă rezul­tatele le-au sosit abia în urmă cu câte­va zile, când s‑a făcut o solic­itare în acest sens, către IML Bucureşti. De menţion­at că, în urmă cu două zile, şi IPJ Călăraşi a plătit pen­tru a obţine anal­izele de necrop­sie ale tinerei, suma de 382 de lei. Pur­ta­torul de cuvânt, Ramona Tudor ne‑a declarat că nu există înreg­is­trată, în acest dosar, nicio plân­gere făcută de famil­ia fetei, împotri­va medicilor. „Am plătit cu întârziere, pen­tru că avem mii de dosare unde tre­buie să facem demer­suri  sim­i­lare, şi le achităm atun­ci când avem bani!”, a spus Ramona Tudor. Atât con­duc­erea Con­sil­i­u­lui Judeţean Călăraşi, care are în sub­or­dine man­age­men­tul spi­talu­lui, a dorit un răspuns în acest caz, cât şi pre­sa, pen­tru a fi cunos­cută cauza morţii tinerei. După un an şi două luni, răspun­sul IML Bucureşti, a sosit cu un răspuns ofi­cial, în acest sens: Oprea Geor­giana a murit răpusă de o boală rară: embolie cu lichid amni­ot­ic Con­form rapor­tu­lui medicole­gal de necrop­sie, efec­tu­at la IML Bucureşti, dece­sul s‑a pro­dus din cauza unei embolii cu lichid amni­ot­ic. Con­form direc­toru­lui-med­ical al Spi­talu­lui Judeţean Călăraşi, dr. Mar­i­ana Chiru, aceas­ta e o com­pli­caţie rară, care apare în tim­pul traval­i­u­lui, are o evoluţie extrem de rapidă spre deces, care depăşeşte orice fel de resurse ter­apeu­tice ale unei clin­i­ci med­icale. „Tânăra a mai fost inter­nată în spi­tal, de două ori, şi a ple­cat la cerere, pen­tru a‑şi susţine exam­enele la fac­ul­tate. Dar motivele internării ei ante­rioare, nu au nicio legă­tură cu ceea ce s‑a declanşat în tim­pul traval­i­u­lui. În dimineaţa de 20 iunie 2011, tânăra s‑a inter­nat pen­tru con­tracţii uter­ine dureroase iar starea ei s‑a înrăutăţit brusc, când a intrat în traval­iu. Embo­lia cu lichid amni­ot­ic este o com­pli­caţie care apare, doar în traval­iu, iar în spi­talul din Călăraşi nu ne-am mai întâl­nit cu un ast­fel de caz. Colegii mei, medicii, îl cunosc doar din lit­er­atu­ra de spe­cial­i­tate!”, a declarat, pen­tru Actu­al­i­tatea de Călăraşi, dr. Mar­i­ana Chiru. Rapor­tul fos­tu­lui min­istru al sănătăţii, arată că nu s‑a acţion­at con­form pro­to­colu­lui de trans­fer inter­clin­ic Con­form rapor­tu­lui de con­trol, apro­bat de fos­tul min­istru al sănătăţii, Cseke Atti­la, după agravarea stării gen­erale, pacien­ta a fost tem­po­riza­tă într‑o uni­tate care nu avea posi­bil­ităţi ter­apeu­tice  core­spun­ză­toare. În raport se mai arată că, deşi trans­fer­ul pacien­tei a fost luat în con­sid­er­are încă de la debu­tul agravării stării pacien­tei, nu au fost apli­cate anu­mite preved­eri ale ordinu­lui refer­i­tor la apro­barea pro­to­coalelor de trans­fer inter­clin­ic al pacien­tu­lui crit­ic. Potriv­it ordinu­lui, în cazul pacienţilor crit­i­ci care nece­sită inter­venţie de urgenţă cu scop­ul salvării vieţii la un spi­tal judeţean sau region­al, medicul din spi­talul care solic­ită trans­fer­al are drep­tul de a solici­ta echipa­jul aer­ian de sal­vare sau, după caz, un echipaj mobil de ter­apie inten­sivă, un echipaj de trans­fer neona­tal ori un echipaj de urgenţă, fără obţinerea acor­du­lui în pre­al­a­bil al spi­talu­lui care urmează să primească pacien­tul respec­tiv, cu condiţia infor­mării în cel mai scurt timp posi­bil a medicilor din spi­talul prim­i­tor. Rapor­tul de con­trol mai arată că în foa­ia de obser­vaţie clin­ică din 20 iunie există înscrisuri adău­gate. De aseme­nea, s‑a mai con­statat că foa­ia de obser­vaţie în for­mat elec­tron­ic a pacien­tei  din baza de date a spi­talu­lui a fost acce­sată de mai multe ori după ora dece­su­lui, inclu­siv în zilele de 21 şi 22 iunie. Comisia a apre­ci­at că evoluţia bolii de la momen­tul internării a fost ful­mi­nan­tă. Con­form spe­cial­iștilor, această afecţi­une are o mor­tal­i­tate de până la 80% din cazuri Un studiu pub­li­cat în revista „The Lancet” în luna octombrie spune că induc­erea arti­fi­cială prin medica­mente a traval­i­u­lui aproape că dublează riscul emboliei cu lichid amni­ot­ic. Cercetă­torii spun că acest risc tre­buie luat în con­sid­er­are de către medici, chiar dacă embo­lia cu lichid amni­ot­ic este întâl­nită destul de rar. Aceas­ta afecţi­une aso­ci­ată cu o mor­tal­i­tate de până la 80% se man­i­festă cu disp­nee subită, hipoten­si­une, anunţate în 20% din cazuri prin con­vul­sii. 40% dez­vol­ta de aseme­nea CID, iar din­tre cei care supravieţui­esc colap­su­lui iniţial, 70% con­tin­ua să dez­volte edem pul­monar. Se poate pro­duce un tip de reacţie anafi­lac­tică datorită lichidu­lui amni­ot­ic (posi­bil anor­mal) din cir­cu­laţia mater­nă. Se man­i­festă clin­ic ade­sea la sfârşi­t­ul primu­lui sta­diu al traval­i­u­lui sau la scurt timp după naştere, dar poate com­pli­ca amnio­cen­teza, sau ter­minarea sarcinii; une­ori s‑a pro­dus chiar până la 48h post­par­tum. „Embo­lia cu lichid amni­ot­ic este o com­pli­caţie rară, dar foarte gravă şi dese­ori fatală a naş­terii, a cărei cauza încă nu este cunos­cută”, fiind descris în arti­colul pub­li­cat de Michael S. Kramer şi colegii săi de la McGill Uni­ver­si­ty Fac­ul­ty of Med­i­cine din Mon­tre­al, Que­bec, Cana­da. „În cadrul unui studiu epi­demi­o­log­ic am urmărit asocierea din­tre embo­lia cu lichid amni­ot­ic şi induc­erea medica­men­toasă a traval­i­u­lui.” Au fost anal­izate infor­maţi­ile de la aprox­i­ma­tiv 3 mil­ioane de naş­teri asis­tate din spi­talele în Cana­da în 1991–2002. Cercetă­torii au eval­u­at asocier­ile din­tre rata emboli­ilor şi induc­erea medica­men­toasă sau chirur­gi­cală a traval­i­u­lui, vârs­ta mater­nă, prezen­taţia fetală, mod­ul naş­terii şi cele­lalte com­pli­caţii din tim­pul sarcinii şi traval­i­u­lui. Embo­lia cu lichid amni­ot­ic a dat com­pli­caţii la 14,8 din 100.000 de naş­teri mul­ti­ple şi 6 din 100.000 de naş­teri unice. În cazul a 13% din cele 180 de cazuri cu naş­teri unice la care a fost diag­nos­tic­ul de embolie, com­pli­caţia a fost fatală, ducând la deces. Nu a fost o creştere sem­ni­fica­tivă a cazurilor de embolism din punct de vedere a fac­toru­lui timp.

Anna-Maria Gonciu