Data de 20 iunie 2011, rămâne una de doliu pentru familia tinerei de doar 19 ani, din comuna Vlad Ţepeş, judeţul Călăraşi. Georgiana Constanţa Oprea a murit într-o luni după-amiază, chiar înainte de operaţia de cezariană. Tânăra, care fusese în spital şi înainte de tragedie, din cauza unor complicaţii ale sarcinii, a fost răpusă de o boală rară, spun analizele efectuate după trecerea acesteia în nefiinţă. După abia un an de la decesul acesteia, atât Spitalul Judeţean Călăraşi, cât şi Inspectoratul de Poliţie Călăraşi au binevoit să plătească aceste analize, pentru a avea un răspuns în acest caz. Pentru 824 de lei, cât au costat analizele, a trebuit să treacă aproape un an, ca să fie plătite Conform actualului manager al Spitalului, Bianca Vidaeff, analizele au fost achitate abia în 15 martie a.c., de către fosta conducere, însă rezultatele le-au sosit abia în urmă cu câteva zile, când s-a făcut o solicitare în acest sens, către IML Bucureşti. De menţionat că, în urmă cu două zile, şi IPJ Călăraşi a plătit pentru a obţine analizele de necropsie ale tinerei, suma de 382 de lei. Purtatorul de cuvânt, Ramona Tudor ne-a declarat că nu există înregistrată, în acest dosar, nicio plângere făcută de familia fetei, împotriva medicilor. „Am plătit cu întârziere, pentru că avem mii de dosare unde trebuie să facem demersuri similare, şi le achităm atunci când avem bani!”, a spus Ramona Tudor. Atât conducerea Consiliului Judeţean Călăraşi, care are în subordine managementul spitalului, a dorit un răspuns în acest caz, cât şi presa, pentru a fi cunoscută cauza morţii tinerei. După un an şi două luni, răspunsul IML Bucureşti, a sosit cu un răspuns oficial, în acest sens: Oprea Georgiana a murit răpusă de o boală rară: embolie cu lichid amniotic Conform raportului medicolegal de necropsie, efectuat la IML Bucureşti, decesul s-a produs din cauza unei embolii cu lichid amniotic. Conform directorului-medical al Spitalului Judeţean Călăraşi, dr. Mariana Chiru, aceasta e o complicaţie rară, care apare în timpul travaliului, are o evoluţie extrem de rapidă spre deces, care depăşeşte orice fel de resurse terapeutice ale unei clinici medicale. „Tânăra a mai fost internată în spital, de două ori, şi a plecat la cerere, pentru a-şi susţine examenele la facultate. Dar motivele internării ei anterioare, nu au nicio legătură cu ceea ce s-a declanşat în timpul travaliului. În dimineaţa de 20 iunie 2011, tânăra s-a internat pentru contracţii uterine dureroase iar starea ei s-a înrăutăţit brusc, când a intrat în travaliu. Embolia cu lichid amniotic este o complicaţie care apare, doar în travaliu, iar în spitalul din Călăraşi nu ne-am mai întâlnit cu un astfel de caz. Colegii mei, medicii, îl cunosc doar din literatura de specialitate!”, a declarat, pentru Actualitatea de Călăraşi, dr. Mariana Chiru. Raportul fostului ministru al sănătăţii, arată că nu s-a acţionat conform protocolului de transfer interclinic Conform raportului de control, aprobat de fostul ministru al sănătăţii, Cseke Attila, după agravarea stării generale, pacienta a fost temporizată într-o unitate care nu avea posibilităţi terapeutice corespunzătoare. În raport se mai arată că, deşi transferul pacientei a fost luat în considerare încă de la debutul agravării stării pacientei, nu au fost aplicate anumite prevederi ale ordinului referitor la aprobarea protocoalelor de transfer interclinic al pacientului critic. Potrivit ordinului, în cazul pacienţilor critici care necesită intervenţie de urgenţă cu scopul salvării vieţii la un spital judeţean sau regional, medicul din spitalul care solicită transferal are dreptul de a solicita echipajul aerian de salvare sau, după caz, un echipaj mobil de terapie intensivă, un echipaj de transfer neonatal ori un echipaj de urgenţă, fără obţinerea acordului în prealabil al spitalului care urmează să primească pacientul respectiv, cu condiţia informării în cel mai scurt timp posibil a medicilor din spitalul primitor. Raportul de control mai arată că în foaia de observaţie clinică din 20 iunie există înscrisuri adăugate. De asemenea, s-a mai constatat că foaia de observaţie în format electronic a pacientei din baza de date a spitalului a fost accesată de mai multe ori după ora decesului, inclusiv în zilele de 21 şi 22 iunie. Comisia a apreciat că evoluţia bolii de la momentul internării a fost fulminantă. Conform specialiștilor, această afecţiune are o mortalitate de până la 80% din cazuri Un studiu publicat în revista „The Lancet” în luna octombrie spune că inducerea artificială prin medicamente a travaliului aproape că dublează riscul emboliei cu lichid amniotic. Cercetătorii spun că acest risc trebuie luat în considerare de către medici, chiar dacă embolia cu lichid amniotic este întâlnită destul de rar. Aceasta afecţiune asociată cu o mortalitate de până la 80% se manifestă cu dispnee subită, hipotensiune, anunţate în 20% din cazuri prin convulsii. 40% dezvolta de asemenea CID, iar dintre cei care supravieţuiesc colapsului iniţial, 70% continua să dezvolte edem pulmonar. Se poate produce un tip de reacţie anafilactică datorită lichidului amniotic (posibil anormal) din circulaţia maternă. Se manifestă clinic adesea la sfârşitul primului stadiu al travaliului sau la scurt timp după naştere, dar poate complica amniocenteza, sau terminarea sarcinii; uneori s-a produs chiar până la 48h postpartum. „Embolia cu lichid amniotic este o complicaţie rară, dar foarte gravă şi deseori fatală a naşterii, a cărei cauza încă nu este cunoscută”, fiind descris în articolul publicat de Michael S. Kramer şi colegii săi de la McGill University Faculty of Medicine din Montreal, Quebec, Canada. „În cadrul unui studiu epidemiologic am urmărit asocierea dintre embolia cu lichid amniotic şi inducerea medicamentoasă a travaliului.” Au fost analizate informaţiile de la aproximativ 3 milioane de naşteri asistate din spitalele în Canada în 1991-2002. Cercetătorii au evaluat asocierile dintre rata emboliilor şi inducerea medicamentoasă sau chirurgicală a travaliului, vârsta maternă, prezentaţia fetală, modul naşterii şi celelalte complicaţii din timpul sarcinii şi travaliului. Embolia cu lichid amniotic a dat complicaţii la 14,8 din 100.000 de naşteri multiple şi 6 din 100.000 de naşteri unice. În cazul a 13% din cele 180 de cazuri cu naşteri unice la care a fost diagnosticul de embolie, complicaţia a fost fatală, ducând la deces. Nu a fost o creştere semnificativă a cazurilor de embolism din punct de vedere a factorului timp.
