Din 2010 şi până acum, descentralizarea spitalelor s-a dovedit a fi un eşec

Please enter banners and links.

Print Friendly, PDF & Email

În luna iunie 2010, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 48, Guvernul României hotăra că, în cadrul procesului de descentralizare din domeniul sănătăţii, managementul spitalelor (altele decât cele aflate în reţeaua publică a unor
ministere) să fie preluate de administraţiile publice locale. Astfel, în judeţul Călăraşi cele 6 spitale existente la acea dată, au fost preluate, astfel: Consiliul Judeţean Călăraşi a preluat managementul Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, a Spitalului de Psihiatrie Săpunari şi a Spitalului de Pneumoftiziologie (TBC) Călăraşi, municipiul Olteniţa a preluat managementul Spitalului Municipal Olteniţa, iar oraşele Lehliu Gară şi Budeşti au preluat managementul celor două spitale orăşeneşti. Descentralizarea managementului, gândită ca o măsură care să contribuie la creşterea calităţii serviciilor medicale furnizate către populaţie, şi la o mai buna funcţionare a acestor spitale, nu a condus nici pe departe la rezultatele aşteptate. Spitalul Budești „răpus” de o ordonanţă de guvern Viaţa cea mai scurtă, ulterior promovării OUG 48/2010, a avuto Spitalul Orăşenesc Budeşti. Astfel, în luna februarie 2011, urmare unei analize în principal de ordin financiar, Guvernul Boc hotărăşte închiderea mai multor unităţi spitaliceşti din România, printre care şi spitalul de la Budeşti. Decizia a fost pusă în practică prin H.G. 345 din martie 2011, iar de atunci nici protestele populaţiei din zonă care invocau faptul că aproximativ 40.000 de oameni vor fi lipsiţi de serviciile medicale primare, pentru care vor trebui să se deplaseze ori la Olteniţa sau Bucureşti, nici hotărârea Consiliului Judeţean Călăraşi de a prelua spitalul ca secţie externă a Spitalului Judeţean de Urgenţă, nu au sensibilizat miniştrii care s-au perindat la conducerea Ministerului Sănătăţii. Nici „udemeristii” Cseke sau Ritli, dar nici noul ministru Cepoi nu au revenit asupra deciziei luate în martie 2011, demersurile autorităţilor judeţene par a se fi diminuat în timp, iar populaţia din zona s-a resemnat deja cu această situaţie. Dacă spitalul orăşenesc Budeşti a fost desfiinţat printr-o hotărâre a Guvernului Boc, Spitalul Municipal Olteniţa se îndreaptă spre desfiinţare „pe mâna sa”. La sfârşitul primului trimestru 2012, datoriile acumulate de spital erau de 1.300.000 lei, cu perspectiva de a creşte în continuare, atâta timp cât, potrivit analizei efectuate de Casă Judeţeana de Asigurări de Sănătate Călăraşi, fondurile primite de spital de la aceasta, merg în proporţie de 90 % către salariile angajaţilor, luna februarie înregistrând un vârf de 98 % pentru plata angajaţilor. Problema Spitalului Municipal Olteniţa este acută cu probabilitatea agravării în cazul în care nu se vor găsi soluţiile necesare redresării acestei situaţii. Ajustarea cheltuielilor de funcţionare, o problemă  pentru spitale Spitalele mono-disciplinare, cel de Psihiatrie din Săpunari şi cel de Pneunoftiziologie din Călăraşi, precum şi Spitalul Orăşenesc Lehliu Gară, fiind de capacitate mai mică (număr total de paturi) nu s-au confruntat cu probleme majore de funcţionare în această perioadă. Pentru acestea, ca de altfel pentru toate unităţile spitaliceşti din judeţul Călăraşi, principala problemă a fost ajustarea cheltuielilor de funcţionare datorată reducerii numărului de paturi din judeţul Călăraşi, şi implicit a fondurilor transferate dinspre Casa Judeţeana de Asigurări de Sănătate Călăraşi. Planul Naţional de paturi 2011 – 2013, aprobat prin HG 151/2011, prevede pentru judeţul Călăraşi un număr total de 1.068 de paturi, repartizat în cele 5 unităţi spitaliceşti ale judeţului, aferent anului 2012, în scădere faţă de cel aferent anului 2011. Acest fapt conduce la o medie judeţeana de 3,5 paturi la mia de locuitori, sub media naţională. De altfel, Ordinul Ministerului Sănătăţii 208/2011 de punere în aplicare a Planului Naţional de paturi 2011 – 2013 a fost atacat în instanţă de Consiliul Judeţean Călăraşi. Spitalul Judeţean Călărași are datorii de 8.700.000 de lei Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi, cea mai mare unitate spitalicească din judeţ, s-a confruntat, la rândul ei, în perioada iunie 2010 şi până în prezent, cu o serie de probleme în activitatea desfăşurată. Numindu-l la scurt timp după preluarea managementului spitalului, în fruntea acestuia, pe dr. Verinceanu în locul lui Ion Sfetcu, care venea din poziţia de şef administrativ al spitalului, conducerea Consiliului Judeţean a gândit că lucururile vor intra pe un făgaş normal. Dar, noul manager dr. Verinceanu s-a dovedit, rând pe rând, depăşit de situaţiile cu care Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi s-a confruntat în scurta perioadă în care a (re) ocupat acest scaun. Ineficientă de a gestiona situaţia personalului medical (bâlbâieli în relaţia contractuală cu asistentele medicale şi personalul auxiliar, care a condus la declanşarea unor conflicte spontane de muncă), incapacitatea de a trata problema lipsei medicilor specialişti (cazul doctorilor de la Terapie Intensivă sau Cardiologie), lipsa unor decizii manageriale care să conducă la reducerea cheltuielilor de funcţionare, şi nu în ultimul rând tratarea defectuoasă a unor cazuri medicale deosebite, au arătat că există un management mai mult decât deficitar. Decesul tinerei gravide Georgiana Oprea (19 ani) din com. Vlad Ţepeş este unul din aceste exemple. Au trebuit 14 luni, din iunie 2011 până în august 2012, pentru că Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi să transmită raportul despre acest caz, concluzia atât a responsabililor medicali din spital, cât şi a celor de la Serviciul de Medicină Legală. În 2013 vom avea management privat la Spitalul Judeţean Călărași Subiectele delicate referitoare la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi l-au făcut pe preşedintele Răducu Filipescu să afirme, în repetate rânduri, că e nemulţumit de activitatea managerului Victor Verinceanu şi că intenţionează să privatizeze managementul unităţii medicale. Astfel, în luna iulie 2012, dr. Verinceanu şi-a înaintat demisia, iniţial din motive personale, ulterior aflând că aceasta a fost solicitată de preşedintele Filipescu, în locul lui fiind numită manager interimar Bianca Vidaeff. Între timp, Consiliul Judeţean Călăraşi a scos la licitaţie managementul Spitalului Judeţean, anunţul privind licitaţia acestui serviciu fiind postat deja pe S.E.A.P. Dorinţa conducerii Consiliului Judeţean de a avea management privat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi se poate împlini de la începutul anului 2013, ofertele eventualilor doritori în a conduce spitalul putând fi depuse până în data de 15 octombrie a.c., urmând ca acestea să fie ulterior evaluate în vederea desemnării câştigătorului. Contractul propus firmei câştigătoare se întinde pe o perioadă de 36 de luni, perioada în care aceasta poate câştiga maxim 9 miliarde lei vechi, adică aproximativ 3 miliarde lei vechi pe an. Până la privatizarea managementului, Spitalul Judeţean de Urgenţă Călăraşi se lupta să rezolve problema datoriilor restante, în acest moment înregistrând la 31 mai a.c. un debit de aproximativ 8.700.000 de lei, din care 5.267.825 de lei plăţi restante din 2010, conform managerului Bianca Vidaeff. Acesta este tabloul actual al spitalelor din judeţul Călăraşi, o imagine, din păcate, departe de a fi îmbucurătoare. Dar, există şi lucruri pozitive în tot acest ansamblu, şi acestea se referă la investiţiile în reabilitarea, modernizarea şi echiparea unităţilor spitaliceşti din judeţ.

Next Post

George Muşat: „Am aflat de la televizor de plecarea lui Stelian Fuia”

sâm sept. 1 , 2012
Please enter banners and links.Demisia fostului preşedinte al PDL Călăraşi, Stelian Fuia, a luat prin surprindere organizaţia condusă, până mai ieri, de acesta. Reorientarea sa politică a fost aflată de membrii partidului, nu dintr-o discuţie purtată cu aceştia ci, direct de la televizor: „Citeam pe burtieră ca Fuia şi-a dat demisia din PDL şi nu îmi venea să cred!”, a declarat, în […]

PNL

Please enter banners and links.