La aproape doi ani de la semnarea contractului pentru restaurarea şi consolidarea complexului arhitectural medieval al fostei mănăstiri Negoieşti – Şoldanu , preotul paroh Nicolae Truşcă a oficiat slujba de Florii în biserică, a cărei restaurare este, în mare măsură, finalizată. Astfel, până în prezent, în cadrul lucrărilor de reabilitare ale bisericii au fost montate turlele mici şi turla mare, a fost refăcută tencuiala exterioară, s-au recondiţionat, în mare parte, picturile interioare, a fost înlocuită reţeaua electrică şi a fost modernizat sistemul de încălzire al bisericii.
Finanţat prin REGIO, proiectul „Restaurare, consolidare, punere în valoare şi introducere în circuitul turistic al complexului arhitectural medieval al fostei mănăstiri Negoiești – Șoldanu, județul Călăraşi”, în valoare totală de 10.593.303,72 lei, are ca obiectiv restaurarea monumentului de patrimoniu naţional specific secolului al XVII-lea, ce caracterizează un stil arhitecural reprezentantiv pentru arta şi arhitectura religioasă medievală din ţara noastră.
Pentru implementarea proiectului, contribuţia beneficiarului, parohia Negoieşti, s-a ridicat la aproximativ 1,2 milioane lei, fapt pentru care preotul paroh a solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Călăraşi. La începutul lunii aprilie, consilierii judeţeni au aprobat repartizarea sumei de 384.000 lei, din bugetul judeţului, pentru anul 2013, bisericii Negoieşti, sumă care se adaugă celor 150.000 lei alocaţi în anii anteriori.
Prevăzut a se derula pe o perioadă de 42 de luni, data estimată de finalizare a proiectului fiind 7 noiembrie 2014, atipic pentru proiectele implementate în România, acesta ar putea fi finalizat cu un an mai devreme, constructorul propunându-şi ca în noiembrie 2013, să termine lucrările.
Mănăstirea Negoieşti, situată în comună Şoldanu din judeţul Călăraşi, a fost ctitorită de către Matei Basarab şi Doamna Elena, în perioada 1648 – 1649. Voievodul Matei Basarab şi Doamna Elena aveau aici, la Negoeşti, un conac ce era reşedinţa de vară a familiei domnitoare, locul unde se retrăgeau adeseori, în linişte, şi de unde dirijau treburile ţării. După secularizarea lui Cuza, mânăstirea a devinit biserică parohială, deservind credincioşii din satul Negoieşti.
