Marea problemă a comunităţii călărăşene o reprezintă lipsa locurilor de muncă. Acest lucru se întâmplă din cauza faptului că municipiul Călăraşi a devenit o zonă neatractivă pentru investitorii ce doresc să îşi dezvolte afacerile, în domeniul industriei. Probabil că nu vor mai fi niciodată acele vremuri, când industria călărăşeană era un punct de reper în peisajul economic din sud-estul României. La ora actuală, se pot număra, pe degete, câţiva agenţi economici, marea majoritate cu capital străin, care asigură cele câteva sute de locuri de muncă pentru călărăşeni. Acest aspect, deloc îmbucurător, a fost confirmat şi de primarul Daniel Drăgulin, care a recunoscut că, în ciuda eforturilor municipalităţii călărăşene, investitorii nu sunt tentaţi să facă infuzie de capital în dezvoltarea unor sectoare industriale în zonă.
,,Interesul administraţiei locale călărăşene este acela de a avea cât mai mulţi agenţi economici care să plătească taxe şi impozite. Noi, niciodată, nu am stat cu mâinile în sân, iar celor care au bătut la uşa primăriei, am încercat să le dăm cât mai multe informaţii, pentru a-şi crea un anumit punct de vedere şi să rămână în oraşul nostru pentru a-şi dezvolta afaceri. În afară de societăţi din domeniul comercial, la Călăraşi, nu a venit niciun alt investitor din zona producţiei industriale. Indiferent ce facilităţi le-am fi acordat din partea administraţiei locale, aceştia nu au fost tentaţi să rămână şi să investească la Călăraşi.”, a spus edilul Drăgulin.
Oţelăria ce ar fi creat peste 300 de locuri de muncă nu va mai fi construită la Călăraşi
În vara anului 2014, era anunţată, cu surle şi trâmbiţe, venirea unor mari investitori la Călăraşi, în domeniul siderurgiei. Grupul economic Transfinance Trust şi Simonco LTD şi-au exprimat intenţia, printr-o prezentare publică la sediul Primăriei, de a realiza pe plaforma Siderca o oţelărie electrică şi un laminor, investiţie ce s-ar fi ridicat la 240 de milioane de euro şi care ar fi generat crearea unui număr de 350 de locuri de muncă. Aceştia intenţionau să achiziţioneze o suprafaţă de 200 de hectare pe platforma Siderca. Probabil că, la acel moment, mulţi dintre călărăşeni şi-ar fi pus speranţa într-o revigorare a metalurgiei de altădată, pe aceste meleaguri, aşa cum a fost înainte de anii ’90. Numai că, astrele nu au surâs, deloc, pentru economia municipiului Călăraşi, pentru că, acei investitori străini au plecat, aşa cum au venit. Edilul Daniel Drăgulin a confirmat faptul că acel grup economic, considerat o adevărată speranţă a renaşterii siderurgiei călărăşene şi-au luat ,, adio” de la investiţia promisă.
,,Cu cei doi investitori care doreau să realizeze o oţelărie, la Călăraşi, am purtat numeroase discuţii. La un moment dat, lucrurile intraseră pe un făgaş normal. Ei voiau să construiasca într-o anumită zonă, de pe platforma Siderca. Am primit un telefon de la acei investitori, care mi-au spus că acea suprafaţă de teren, pe care voiau să o cumpere, a fost vândută. Acele parcele ce au fost date spre vânzare au fost atât de bine poziţionate, încât nu s-ar fi putut construi niciun obiectiv industrial mare, aşa cum ar fi dorit aceştia. Tot ei au vrut să preia şi Canalul Siderurgic, în vederea construirii unui cuptor de coregenerare, însă suprafaţa de teren care ar fi intenţionat să o achiziţioneze, de lângă Piscicola, aparţine unui proprietar privat care nu a dorit să o vândă.”, a mai adăugat primarul Drăgulin.
Chiar dacă situaţia industriei călărăşene nu este delor una bună, totuşi, există şi veşti bune. Primarul Drăgulin a precizat faptul că, atât societatea Tenaris, cât şi Fabrica de sticlă Saint Gobain intenţionează să îşi mărească capacităţile de producţie, fapt ce ar conduce implicit la creşterea numărului locurilor de muncă în Călăraşi .