Prof. Nico­lae Ţiri­pan

Arhivele Naţionale Călăraşi

 calarasiDe‑a lun­gul anilor, cu deose­bire după înfi­inţarea judeţu­lui Călăraşi în anul 1981, dar mai ales începând cu anul 1990, în pre­sa locală şi pub­li­caţii de spe­cial­i­tate, au fost pub­li­cate numeroase studii şi arti­cole privind isto­ria celor 417 ani ates­taţi doc­u­men­tar ai aşezării de la cotul Bor­cei, sub for­ma prezen­tării unor eveni­mente petre­cute aici, a unor edi­ficii pub­lice, a unor per­son­al­ităţi ce s‑au năs­cut aici, a unor aspecte privind viaţa eco­nom­ică, cul­tur­ală, sportivă, etc. Nimeni nu s‑a gân­dit însă până în prezent la o prezentare a evoluţiei aşezării sub aspec­tul extin­derii sale ter­i­to­ri­ale.

Plecând de la acest aspect, de la ce s‑a prezen­tat de‑a lun­gul anilor, dar aducând şi multe lucruri inedite, am gân­dit un proiect pe care l‑am inti­t­u­lat „ORAŞUL DIN ARHIVE”, proiect ce va începe în anul când oraşul împlineşte 160 de ani de la eman­ci­parea de sub stăpânirea Epitropiei Spi­talu­lui Colţea şi se va încheia, prob­a­bil, în anul 2013, când se vor împli­ni 180 de ani de când Călăraşii au devenit cap­i­ta­la judeţu­lui Ialomiţa şi căruia dorim să‑i dăm viaţă prin inter­medi­ul ziaru­lui „Actu­al­i­tatea de Călăraşi”.

Ce ne prop­unem prin acest proiect?  Plecând de la sta­di­ul actu­al al cercetărilor pe care le-am între­prins pe par­cur­sul anilor în arhivele călărăşene şi din alte judeţe, vom prezen­ta călărăşe­nilor, dor­ni­ci să cunoască isto­ria oraşu­lui lor, cum s‑a extins aşezarea de azi de la sătu­cul lichireşte­nilor lui Dragu Postel­nicu de la Slă­tioara, sătuc ce ocu­pa doar cen­trul municip­i­u­lui Călăraşi de astăzi, la oraşul gân­dit de dom­n­i­torul Bar­bu Ştir­bei şi pus în plan de inginerul Scar­lat Popovi­ci la 1851 – 1852, apoi extin­derea de după primul război mon­di­al până la venirea comu­niştilor la put­ere. Pe baza doc­u­mentelor vom prezen­ta cum au gân­dit de‑a lun­gul tim­pu­lui edilii dez­voltarea de moment sau în per­spec­tivă a oraşu­lui nos­tru, cum au apărut edi­fici­ile pub­lice – cu un scurt istoric al fiecăruia -, cum erau repar­ti­zate zonele nelocuite si ce funcţiona în aces­te zone, ast­fel încât călărăşean­ul  de astăzi  să poată avea  o imag­ine a ceea ce a fost oraşul într-un anu­mit moment al isto­riei sale. Pen­tru ilus­trarea celor prezen­tate ne vom folosi de pla­nuri, fotografii, doc­u­mente care se păstrează în Arhivele din Călăraşi, de la Bucureşti, Slobozia,Constanţa sau alte judeţe.

Sun­tem conş­tienţi că nu este un proiect uşor, dar sperăm ca scop­ul pro­pus: cunoaşterea de către călărăşeni a isto­riei pro­pri­u­lui oraş, să fie atins.

Pen­tru a com­ple­ta sta­di­ul actu­al al cercetării noas­tre, facem un APEL DE SUFLET la toţi călărăşenii care deţin fotografii, doc­u­mente sau orice alte măr­turii ce pot între­gi proiec­tul nos­tru, să ne con­tacteze la sedi­ul Arhivelor Naţionale Călăraşi din municip­i­ul Călăraşi, stra­da Pom­pieri nr. 1 (Cazarma Pom­pier­ilor), tele­fon 0242316118.

 

error: Content is protected !!