Raluca Surdu: „Strategia Dunării pentru perioada 2014–2020 a prins contur la Bucureşti”

În zilele de 28 şi 29 octombrie 2013 a avut loc cea de‑a doua ediţia a Foru­mu­lui anu­al al Strate­giei Uni­u­nii Europene pen­tru regiunea Dunării. Reuni­unea, cu tema „Danube Region-stronger togeth­er, stronger in the world” (Regiunea Dunării-mai put­er­ni­ci împre­ună, mai put­er­ni­ci în lume) şi găz­duită de Palat­ul Par­la­men­tu­lui, a fost orga­ni­za­tă de Min­is­terul Afac­er­ilor Externe în colab­o­rare cu Comisia Euro­peană.

Acest eveni­ment-cheie al Strate­giei, prin obiec­tivele şi amploarea sa region­ală şi euro­peană, a reprezen­tat un prilej deosebit de impor­tant pen­tru con­sol­i­darea dia­logu­lui între prin­ci­palii deci­denţi region­ali şi europeni, reflec­tând, în ace­laşi timp, şi impor­tanţa colaborării par­la­mentare în con­tex­tul deosebit de gen­eros al Strate­giei Uni­u­nii Europene pen­tru regiunea Dunării. Foru­mul a reunit reprezen­tanţi guver­na­men­tali din cele 14 state dunărene, ală­turi de ofi­ciali europeni (din cadrul Comisiei Europene, Par­la­men­tu­lui Euro­pean, Comite­tu­lui Regiu­nilor), reprezen­tanţi ai regiu­nilor şi oraşelor dunărene, medi­u­lui aca­d­e­m­ic şi de afac­eri, soci­etăţii civile pre­cum şi alţi pro­mo­tori de proiecte.

Pri­marul Gen­er­al al Municip­i­u­lui Bucureşti, Sorin Opres­cu, şi‑a reîn­tărit intere­sul pen­tru conectarea Cap­i­talei la Dunăre, prin inter­medi­u­lui canalu­lui ale cărui lucrări au fost sis­tate în anul 1989: „Am avut întreved­eri cu toţi pri­marii care fac parte din Con­sil­i­ul Dunării. Ştim ce avem de făcut, dorim în con­tin­uare să pro­movăm ideea ca Bucureştiul să dev­ină cap­i­tală la Dunăre. Am convin­gerea că acest canal Bucureşti-Dunăre reprez­in­tă pilonul prin­ci­pal pen­tru bună dez­voltare a zonei Cap­i­talei, dar şi pen­tru Giurgiu, Olteniţa, Ruse, Sofia sau cele­lalte oraşe aflate la nord şi la sud de Dunăre”.

Comis­arul euro­pean pen­tru agri­cul­tura si dez­voltare rurala, românul Dacian Cioloş, a ară­tat că Strate­gia Dunării nu are o prob­lemă de finanţare, ci una de pri­or­i­ti­zare a investiţi­ilor de către ben­e­fi­cia­ri: „În această perioadă se dis­cută în Con­sil­iu Euro­pean şi Par­la­men­tul Euro­pean cadrul finan­ciar pen­tru 2014–2020. În para­lel, Comisia Euro­peană lucrează cu statele mem­bre pen­tru imple­mentarea proiectelor şi investiţilor viitoare. Cele 14 state river­ane pot să rezolve prob­leme care ţin de coerenţă, de reţeaua de trans­port, a prob­lemelor legate de energie”.

„Încred­erea noas­tră că lucrurile se vor miş­ca în direcţia dorită şi aştep­tată este cu atât mai mare ascultând doi actori impor­tanţi în ecuaţia revi­tal­izării aces­tui mare proiect real­izat în pro­porţie de 70%, dar aflat acum în con­ser­vare şi într-un avansat sta­diu de degradare”, a declarat dep­u­ta­ta lib­er­ală Ralu­ca Sur­du, reprezen­tan­ta Olteniţei în Par­la­ment. „Sper­anţa noas­tră este întărită şi de fap­tul că la nivelul Guver­nu­lui, la Min­is­terul Finanţelor Pub­lice, porto­foliu deţin­ut de Par­tidul Naţion­al Lib­er­al, există interes şi pre­ocu­pare pen­tru sim­pli­fi­carea pro­ce­durilor de absorbţie a fon­durilor struc­turale alo­cate României de Comisia Euro­peană. Aceas­ta întrucât dorim să ven­im în spri­jin­ul celor care vor iniţia efec­tiv proiecte în zonă, atât la niv­el insti­tuţion­al, al primări­ilor municipi­ilor Bucureşti şi Olteniţa, dar şi la nivelul iniţia­tivei pri­vate”, sub­lini­ază dep­u­ta­ta lib­er­ală, mem­bră a Comisiei de admin­is­traţie pub­li­ca, ame­na­jarea ter­i­to­ri­u­lui şi echili­bru eco­log­ic.

Strate­gia Uni­u­nii Europene pen­tru regiunea Dunării este un instru­ment comu­ni­tar de coop­er­are macro-region­ală a statelor river­ane, iniţi­at de Româ­nia şi Aus­tria, des­ti­nat dez­voltării eco­nom­ice şi sociale a macro-regiu­nii dunărene, prin con­sol­i­darea imple­men­tării în regiune a politi­cilor şi leg­is­laţiei UE. Aceas­ta a fost adop­tată de Con­sil­i­ul Euro­pean în 24 iunie 2011, ca strate­gie macro-region­ală a Uni­u­nii Europene, ben­efici­ind de direcţionarea a 100 de mil­iarde de euro din fon­durile politicii de coez­i­une 2007–2013. Strate­gia se des­făşoară pe 4 axe pri­or­itare: conec­tiv­i­tatea (trans­port inter­modal, cul­tură şi tur­ism, reţele de energie), pro­tecţia medi­u­lui (man­age­men­tul resurselor de apă, pro­tecţia bio­di­ver­sităţii şi man­age­men­tul riscurilor), creşterea pros­per­ităţii regiu­nii Dunării (edu­caţie, cerc­etare, com­pet­i­tiv­i­tate) şi îmbunătăţirea sis­temu­lui de guvernare (capac­i­tate insti­tuţion­ală şi secu­ri­tate internă). La Strate­gia Dunării par­ticipă nouă state mem­bre UNE (Aus­tria, Româ­nia, Bul­gar­ia, Cehia, Slo­va­cia, Slove­nia, Ger­ma­nia – lan­durile Bavaria şi Baden-Wuert­tem­berg, Ungaria şi Croaţia) şi cin­ci state ne+membre UE (Ser­bia, Bosnia-Herţe­gov­ina, Muntene­gru, Repub­li­ca Moldo­va şi Ucraina).

Anna-Maria Gonciu