Si în Călăraşi:Perchezitii la firme pentru un prejudiciu adus statului de 50 de milioane de euro

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție desfășoară cercetări într-o cauză penală complexă privind infracțiuni de corupție și evaziune fiscală care implică un mare număr de persoane constituite într-un grup infracțional organizat.
În cursul dimineții au avut loc 160 de percheziții domiciliare la sediile unor firme și locuințe din București și din județele Prahova, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița. Cauza vizează activitatea a peste 100 de firme românești și străine, persoanele implicate având calitatea de administratori de societăți comerciale români și străini, avocați, contabili, angajați ai Ministerului Finanțelor Publice.
Dintre persoanele implicate, față de un număr de peste 50 s-a dispus începerea urmăririi penale.

Prejudiciul estimat în cauză este de aproximativ 50 milioane euro.

La acțiune, procurorii sunt sprijiniți de ofițeri ai Direcției Generale Anticorupție (DGA) precum și de angajați ai Brigăzii Speciale de Intervenție a Jandarmeriei, Inspectoratului General al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Administare Fiscală (ANAF).
Din rezoluția de începere a urmăririi penale, privind cercetările efectuate în cauza complexă ce vizează activitatea infracțională a peste 100 societăți comerciale românești și străine, au rezultat date și indicii temeinice că persoanele suspectate coordonau o rețea infracțională ce viza monopolizarea producției și desfacerii produselor din carne, printr-un amplu mecanism evazionist. În cadrul acestuia erau utilizate societăți comerciale de tip fantomă, pe care persoanele suspectate le controlau și care derulau operațiuni comerciale cu eludarea normelor fiscale.

Fiecare persoană din cadrul grupului avea atribuții bine determinate:
– unii dintre suspecți aveau atribuții pe linia înființării firmelor fantomă;
– alți suspecți aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor străini în vederea plasării acestora ca asociați în cadrul firmelor fantomă implicate în circuitul evazionist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățenilor români dispuși să își asume calitatea de asociat și administrator al firmelor de acest gen, în schimbul unor sume de bani;
– alți suspecți erau implicați în reprezentarea firmelor fantomă înființate în relația cu autoritățile fiscale și în identificarea funcționarilor fiscali care să-i sprijine (ex: prin mușamalizarea controalelor fiscale, prin neefectuarea controalelor fiscale);
– unii dintre suspecți au intermediat legăturile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuții în verificarea firmelor și s-au implicat în soluționarea controalelor fiscale asupra societăților fantomă;
– alți suspecți aveau atribuții de întocmire a documentației contabile pentru operațiunile comerciale realizate de către firmele fantomă;
– alți suspecți au coordonat operațiunile de transport și au menținut legătura cu șoferii, cu reprezentanții firmelor beneficiare.

Din documentul mai sus menționat a mai rezultat că membrii grupării desfășurau activități având ca scop principal reducerea substanțială a obligațiilor fiscale datorate bugetului de stat, prin omisiunea, în tot sau în parte, a evidențierii, în actele contabile ori în alte documente legale, a operațiunilor comerciale efectuate sau a veniturilor realizate. Concomitent, erau evidențiate cheltuieli care nu aveau la bază operațiuni reale ori erau evidențiate alte operațiuni fictive. De asemenea, sustragerea de la efectuarea verificărilor fiscale, reprezenta o altă modalitate de evaziune fiscală. În același timp, persoanele suspectate au procedat la stabilirea cu rea-credință a impozitelor, taxelor sau contribuțiilor, având ca rezultat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de rambursări sau restituiri de la bugetul general consolidat, în special sume datorate cu titlu de TVA.
Membrii rețelei au derulat operațiuni comerciale triunghiulare scriptice (în realitate mărfurile fiind valorificate fără forme legale pe piața internă, cu eludarea legislației privind obligațiile fiscale generate de TVA, impozit pe profit ș.a.), în care au fost implicate societăți comerciale pe care membrii grupului le-au folosit pentru reducerea masei impozabile.
Astfel, aceștia declarau scriptic fictiv raporturi comerciale intracomunitare și menționau, tot fictiv, că operațiunile ar fi fost susținute și prin realizarea de tranzacții bancare în „buclă”. În realitate operațiunile comerciale erau folosite pentru tranzitarea succesivă a conturilor societăților în circuitul comercial, după care se reîntorceau la societatea inițiatoare, scopul fiind ascunderea circuitului real al mărfurilor.
De asemenea, pentru eludarea sistemului de taxe și impozite, impus de legislația financiară a statului român, reprezentanții societăților menționate recurgeau la „reglarea” balanței de TVA sub forma corelării valorii achizițiilor cu livrările efectuate, uzând de interpunerea unor circuite comerciale frauduloase în care au fost angrenate societăți comerciale cu un comportament de tip „fantomă”, controlate prin interpuși.
Valoarea prejudiciului cauzat bugetului de stat în perioada 2011-2013 fost estimată la peste 50 de milioane de euro, reprezentând impozit pe profit și TVA neachitate, precum și TVA rambursat prin declararea de operațiuni fictive.