Si în Călăraşi:Perchezitii la firme pentru un prejudiciu adus statului de 50 de milioane de euro

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anti­corupție des­fășoară cercetări într‑o cauză penală com­plexă privind infracți­u­ni de corupție și evaz­i­une fis­cală care implică un mare număr de per­soane con­sti­tu­ite într-un grup infracțion­al orga­ni­zat.
În cur­sul dimineții au avut loc 160 de perchez­iții domi­cil­iare la sedi­ile unor firme și locuințe din București și din județele Pra­ho­va, Giurgiu, Arad, Călărași și Ialomița. Cauza vizează activ­i­tatea a peste 100 de firme românești și străine, per­soanele impli­cate având cal­i­tatea de admin­is­tra­tori de soci­etăți com­er­ciale români și străi­ni, avo­cați, con­tabili, anga­jați ai Min­is­teru­lui Finanțelor Pub­lice.
Din­tre per­soanele impli­cate, față de un număr de peste 50 s‑a dis­pus începerea urmăririi penale.

Prej­u­di­ci­ul esti­mat în cauză este de aprox­i­ma­tiv 50 mil­ioane euro.

La acți­une, procurorii sunt spri­jiniți de ofițeri ai Direcției Gen­erale Anti­corupție (DGA) pre­cum și de anga­jați ai Brigăzii Spe­ciale de Inter­venție a Jan­darmeriei, Inspec­torat­u­lui Gen­er­al al Poliției Romane (IGPR) și ai Agenției Naționale de Admin­istare Fis­cală (ANAF).
Din rezoluția de începere a urmăririi penale, privind cercetările efec­tu­ate în cauza com­plexă ce vizează activ­i­tatea infracțion­ală a peste 100 soci­etăți com­er­ciale românești și străine, au rezul­tat date și indicii temeinice că per­soanele sus­pec­tate coor­donau o rețea infracțion­ală ce viza monop­o­lizarea pro­ducției și des­fac­erii pro­duselor din carne, printr-un amplu mecan­ism evazion­ist. În cadrul aces­tu­ia erau uti­lizate soci­etăți com­er­ciale de tip fan­tomă, pe care per­soanele sus­pec­tate le con­tro­lau și care deru­lau oper­ați­u­ni com­er­ciale cu elu­darea normelor fis­cale.

Fiecare per­soană din cadrul grupu­lui avea atribuții bine deter­mi­nate:
— unii din­tre sus­pecți aveau atribuții pe linia înfi­ințării firmelor fan­tomă;
— alți sus­pecți aveau atribuții pe linia racolării cetățe­nilor străi­ni în ved­erea plasării aces­to­ra ca aso­ci­ați în cadrul firmelor fan­tomă impli­cate în cir­cuit­ul evazion­ist, iar alții aveau atribuții pe linia racolării cetățe­nilor români dis­puși să își asume cal­i­tatea de aso­ci­at și admin­is­tra­tor al firmelor de acest gen, în schim­bul unor sume de bani;
— alți sus­pecți erau impli­cați în reprezentarea firmelor fan­tomă înfi­ințate în relația cu autoritățile fis­cale și în iden­ti­fi­carea funcționar­ilor fis­cali care să‑i spri­jine (ex: prin mușa­malizarea con­troalelor fis­cale, prin nee­fec­tu­area con­troalelor fis­cale);
— unii din­tre sus­pecți au inter­me­di­at legă­turile cu funcționari din cadrul ANAF cu atribuții în ver­i­fi­carea firmelor și s‑au impli­cat în soluționarea con­troalelor fis­cale asupra soci­etăților fan­tomă;
— alți sus­pecți aveau atribuții de întocmire a doc­u­men­tației con­tabile pen­tru oper­ați­u­nile com­er­ciale real­izate de către firmele fan­tomă;
— alți sus­pecți au coor­do­nat oper­ați­u­nile de trans­port și au mențin­ut legă­tu­ra cu șoferii, cu reprezen­tanții firmelor ben­e­fi­cia­re.

Din doc­u­men­tul mai sus mențion­at a mai rezul­tat că mem­brii grupării des­fășu­rau activ­ități având ca scop prin­ci­pal reduc­erea sub­stanțială a oblig­ați­ilor fis­cale datorate buge­tu­lui de stat, prin omi­si­unea, în tot sau în parte, a evi­dențierii, în actele con­tabile ori în alte doc­u­mente legale, a oper­ați­u­nilor com­er­ciale efec­tu­ate sau a ven­i­turilor real­izate. Con­comi­tent, erau evi­denți­ate chel­tu­ieli care nu aveau la bază oper­ați­u­ni reale ori erau evi­denți­ate alte oper­ați­u­ni fic­tive. De aseme­nea, sus­tragerea de la efec­tu­area ver­i­ficărilor fis­cale, reprezen­ta o altă modal­i­tate de evaz­i­une fis­cală. În ace­lași timp, per­soanele sus­pec­tate au pro­ce­dat la sta­bilirea cu rea-cred­ință a impozitelor, tax­elor sau con­tribuți­ilor, având ca rezul­tat obținerea, fără drept, a unor sume de bani cu titlu de ram­bursări sau resti­tuiri de la buge­tul gen­er­al con­sol­i­dat, în spe­cial sume datorate cu titlu de TVA.
Mem­brii rețelei au deru­lat oper­ați­u­ni com­er­ciale tri­unghi­u­lare scrip­tice (în real­i­tate măr­furile fiind val­orifi­cate fără forme legale pe piața internă, cu elu­darea leg­is­lației privind oblig­ați­ile fis­cale gen­er­ate de TVA, impoz­it pe prof­it ș.a.), în care au fost impli­cate soci­etăți com­er­ciale pe care mem­brii grupu­lui le-au folosit pen­tru reduc­erea masei impoz­abile.
Ast­fel, aceș­tia decla­r­au scrip­tic fic­tiv rapor­turi com­er­ciale intra­co­mu­nitare și menționau, tot fic­tiv, că oper­ați­u­nile ar fi fost susținute și prin realizarea de tran­za­cții ban­care în „buclă”. În real­i­tate oper­ați­u­nile com­er­ciale erau folosite pen­tru tranz­itarea suc­ce­sivă a con­turilor soci­etăților în cir­cuit­ul com­er­cial, după care se reîn­torceau la soci­etatea iniți­a­toare, scop­ul fiind ascun­derea cir­cuit­u­lui real al măr­furilor.
De aseme­nea, pen­tru elu­darea sis­temu­lui de taxe și impozite, impus de leg­is­lația finan­cia­ră a stat­u­lui român, reprezen­tanții soci­etăților mențion­ate recurgeau la „reglarea” bal­anței de TVA sub for­ma corelării val­orii achiz­iți­ilor cu livrările efec­tu­ate, uzând de inter­punerea unor cir­cuite com­er­ciale fraudu­loase în care au fost angrenate soci­etăți com­er­ciale cu un com­por­ta­ment de tip „fan­tomă”, con­tro­late prin inter­puși.
Val­oarea prej­u­di­ci­u­lui cauzat buge­tu­lui de stat în perioa­da 2011–2013 fost esti­mată la peste 50 de mil­ioane de euro, reprezen­tând impoz­it pe prof­it și TVA nea­chi­tate, pre­cum și TVA ram­bur­sat prin declararea de oper­ați­u­ni fictive.

Anna-Maria Gonciu