File de Istorie/Prima domnie a regelui Mihai

Astăzi, 20 iulie, se împlinesc 90 de ani de la moartea regelui Fer­di­nand I de Hohen­zollern-Sig­marin­gen și încoronarea ca rege al României a nepo­tu­lui său, Mihai.

Regele Fer­di­nand I de Hohen­zollern-Sig­marin­gen s‑a năs­cut pe 12 august 1865, la Sig­marin­gen și a dece­dat pe 20 iulie 1927, la Castelul Peleș din Sina­ia. Aces­ta este înmor­mân­tat la Mână­stirea Curtea de Argeș.

Numele său com­plet era Fer­di­nand Vik­tor Albert Mein­rad von Hohen­zollern-Sig­marin­gen. Aces­ta a fost a fost al doilea fiu al prințu­lui Leopold de Hohen­zollern-Sig­marin­gen și al Infan­tei Antó­nia a Por­tu­galiei.

Fer­di­nand I a devenit rege la moartea unchi­u­lui Sau, Car­ol I pe 28 sep­tem­brie 1914 (10 octombrie 1914 este data morții pe stil nou).

Aces­ta  a fost al doilea rege al României. El a dom­nit 13 ani, în perioa­da 28 sep­tem­brie 1914 – 20 iulie 1927. Fer­di­nand a rămas în isto­rie ca Fer­di­nand între­gi­t­orul sau Fer­di­nand cel Loial, regele României Mari, care a tre­cut peste orig­inea sa ger­mană, pen­tru a urma voința de uni­tate a poporu­lui său, în tim­pul Primu­lui Război Mon­di­al.

La 15 octombrie 1922, la Alba Iulia, a fost încoro­nat Rege al tutur­or românilor. În tim­pul dom­niei lui s‑a tre­cut la votul uni­ver­sal, dar numai pen­tru băr­bați, s‑a înfăp­tu­it refor­ma agrară din 1921 și a fost adop­tată Con­sti­tuția mod­ernă din 1923, care a ofer­it cadrul dez­voltării României Mari.

Al doilea rege al României s‑a căsă­torit la 29 decem­brie 1892, la Sig­marin­gen, cu prințe­sa Maria Alexan­dra Vic­to­ria de Saxa-Coburg și Gotha, fiică a ducelui Albert de Edin­burgh și a marii ducese Maria Alexan­drov­na Romanov. Fer­di­nand și Maria au avut împre­ună șase copii, aceș­tia sunt: Car­ol al II-lea al României, Elis­a­be­ta de Româ­nia, Regi­na Gre­ciei, Maria de Româ­nia, Regi­na Iugoslaviei, Nico­lae, Ileana și Mircea.

Car­ol, primul copil al cuplu­lui regal Fer­di­nand și Maria, s‑a năs­cut pe 16 octombrie 1893 , la  Sina­ia și a dece­dat pe 4 aprilie 1953, în Por­tu­galia. Viitorul rege, Car­ol al II-lea  i‑a cre­at numeroase prob­leme tatălui său. Aces­ta a avut șase relații de dragoste cu: Ella Fil­it­ti, Maria  Mar­ti­ni, Ioana Maria  Valenti­na  Lam­bri­no, supran­u­mită„ Zizi”, prințe­sa Ele­na a Gre­ciei și Danemarcei,Mirela Mar­covi­ci și Ele­na Mag­da Lupes­cu. În august 1918, Car­ol al II-lea  s‑a căsă­torit în secret cu„ Zizi” Lambrinoîntr‑o bis­er­ică rusă din Odessa.

Ime­di­at ce s‑a aflat despre această căsă­to­rie, un tri­bunal român a anulat‑o, ast­fel Car­ol al II-lea a fost nevoit să se căsă­tore­ască a două oară cu prințe­sa Ele­na a Gre­ciei și Dane­mar­cei. Cei doi au împre­ună un băi­at pe nume, Mihai( este vor­ba despre Majes­tatea Sa, Regele Mihai I al României) năs­cut pe 25 octombrie 1921. Prințul moșten­i­tor nu a fost un bun familist, pen­tru că în anul 1925 a decis să fugă în Italia cu aman­ta Ele­na Mag­da Lupes­cu.

Din Italia i‑a trim­is o scrisoare tatălui în care îi aducea la cunoșt­ință că renunță la fam­i­lie și la cal­i­tatea de prinț moșten­i­tor. În aces­te condiții a fost sta­bilit ca moșten­i­tor, Mihai, nepo­tul lui Fer­di­nand.

La 20 iulie 1927, regele Fer­di­nand I a dece­dat, iar pe tronul României a urcat Mihai( pri­ma dom­nie 20 iulie 1927 – 8 iunie 1930).

Din cauza fap­tu­lui că Mihai era minor, avea doar 6 ani, țara va fi con­dusă de o regență alcă­tu­ită din principele Nico­lae (al doilea fiu al regelui Fer­di­nand și unchi­ul lui Mihai), patri­arhul Miron Cristea și Ghe­o­rghe Buz­dugan, președ­in­tele Înal­tei Curți de Casație (până la 7 octombrie 1929 când a murit, fiind înlocuit cu Con­stan­tin Sărățeanu, con­sili­er la Curtea de Casație). Este nota­bilă absența Reginei Maria din regență, una din fig­urile de autori­tate de până atun­ci.

Față de regență, prin­ci­palele par­tide politice s‑au poz­ițion­at difer­it. În timp ce Par­tidul Națion­al Lib­er­al a susținând‑o, grăbind depunerea jurămân­tu­lui mil­i­tar către noul rege pen­tru a evi­ta for­marea unui curent carlist în armată, în Par­tidul Națion­al Țără­nesc s‑a dis­cu­tat chiar aduc­erea în țară a lui Car­ol. Regența nu a avut autori­tatea de a arbi­tra viața politică.

Întor­cân­du-se inopinat în țară pe 6 iunie 1930, Car­ol poartă negocieri cu Iuliu Maniu, căruia îi promite să renunțe la relația cu Ele­na Lupes­cu, și este procla­mat rege după două zile. El o aduce însă pe Ele­na Lupes­cu la București și, în cele din urmă, o exilează pe fos­ta lui soție.

Autor: Crina Ele­na Mihai

actualitatea