Comunism sau democrație – ce preferă românii astăzi?

Sun­tem în luna decem­brie, la un sfert de sec­ol de la eveni­mentele din 1989, iar con­form unui proaspăt son­daj de opinie real­izat de INSCOP Research, la între­barea gener­ică: ”Dacă ați avea posi­bil­i­tatea să alegeți acum între COMUNISM (regim politic autori­tar cu economie plan­i­fi­cată con­tro­lată de stat) așa cum era înainte de 1989 și DEMOCRAȚIE (regim demo­c­ra­t­ic cu economie liberă, de piață), dvs. ce ați alege?”, majori­tatea cov­ârși­toare a românilor, adică 80,9%, se pro­nunță pen­tru democrație.

”După 25 de ani de la schim­barea de regim din 1989, adez­i­unea românilor pen­tru democrație este put­er­nică. În ciu­da difi­cultăților sociale ale perioad­ei de tranz­iție și a unor neîm­pliniri evi­dente ale regimu­lui demo­c­ra­t­ic — încred­erea în struc­turile cheie ale democrației pre­cum Par­la­men­tul sau par­tidele politice rămâne mică — imen­sa majori­tate a românilor s‑a atașat de democrație. În ter­meni istori­ci, aces­ta reprez­in­ta cel mai mare câștig pen­tru nați­unea română obțin­ut în acest sfert de sec­ol de lib­er­tate”, a comen­tat direc­torul INSCOP, Remus Ște­fureac, rezul­tatele barometru­lui.

”O pre­cizare impor­tan­tă se impune”, con­sid­eră dep­u­ta­ta Ralu­ca Sur­du. ”Avem nevoie să conș­ti­en­tizăm mai bine difer­ența din­tre democrația lib­er­ală și cele­lalte forme de așa-zisă democrație. Democrație con­sid­era și Ceaușes­cu că a instau­rat în Româ­nia, democrație con­sid­eră astăzi și lid­erii chinezi că au în Chi­na, sau cei ruși pen­tru Rusia. Româ­nia, prin opți­u­nile sale de a intra în NATO și de a adera la Uni­unea Euro­peană, s‑a expri­mat în sen­sul abor­dării, adop­tării și con­strucției unei democrații lib­erale. Apărută în anti­chi­tatea gre­cească drept ”put­erea poporu­lui” – ”demos kratos”, democrația a evolu­at de la o for­mă de man­i­festare direc­tă, speci­fică unor comu­nități mici ale ati­chității, și care pre­supunea par­tic­i­parea nemi­jloc­ită a tutur­or mem­brilor soci­etății la luarea decizi­ilor de interes pub­lic, la ceea ce a devenit în epoca mod­ernă și se menține și în con­tem­po­ranei­tate: o for­mă de exercitare indi­rec­tă, prin reprezen­tanți aleși în mod liber și secret. Avem de făcut o difer­ență clară și fără echivoc între democrația lib­er­ală baza­tă pe prin­cip­i­ul plu­ral­is­mu­lui și cu lib­er­tatea ca val­oare fun­da­men­tală, și democrația pop­u­lară, ambal­a­jul în care statele nede­mo­c­ra­t­ice ale sec­olu­lui XX și cele de acum încearcă să se prez­inte pen­tru a devia atenția de la dis­prețul ară­tat indi­vid­u­al­ității per­son­al­ității umane. Ceea ce face ca o democrație să fie lib­er­ală este mai mult decât exis­tența unei Con­sti­tuții și respectarea aces­teia în lit­era sa: pre­supune respectarea în spir­it a preved­er­ilor con­sti­tuționale și a legilor, pre­supune nu doar exis­tența în for­mă scrisă a drep­turilor și lib­ertăților per­soanelor, ci garantarea și respectarea aces­to­ra în mod real, exis­tența unor insti­tuții care funcționează în acest sens. Democrația lib­er­ală este un per­ma­nent con­struct, frag­il și în con­tin­uă amenințare, ceea ce pre­supune o per­ma­nen­tă vig­ilență, impli­care și un efort susțin­ut din partea tutur­or – a cetățe­nilor reprezen­tați și a politi­cie­nilor reprezen­tanți, a sis­temu­lui juridic, a soci­etății civile și a pre­sei, a medi­u­lui eco­nom­ic, poate chiar a comu­nității inter­naționale care îmbrățișează ace­leași prin­cipii și val­ori. Cărămizile care stau la temelia democrației lib­erale sunt val­o­rile demo­c­ra­t­ice pre­cum lib­er­tatea, drep­tatea și egal­i­tatea în fața legii, trans­parența, com­petiția dreap­tă, egal­i­tatea de șanse, egal­i­tatea drep­turilor. Prin­cipi­ile care ori­en­tează toate acți­u­nile acto­rilor sunt autori­tatea, lib­er­tatea, respon­s­abil­i­tatea, drep­tatea, pro­pri­etatea, plu­ral­is­mul, majori­tatea ca expre­sie a voinței gen­erale echili­brată prin pro­te­jarea minorității, sep­a­rarea put­er­ilor în stat, reprezen­ta­tiv­i­tatea, par­tic­i­parea, dom­nia legii. Aces­tea pe un fond al economiei de piață în care cer­erea și ofer­ta se întâl­nesc în mod respon­s­abil și susten­abil pen­tru echili­brarea intere­selor prezen­tu­lui cu cele ale gen­er­ați­ilor viitoare”, sub­lini­ază dep­u­ta­ta lib­er­ală Ralu­ca Sur­du.

Anna-Maria Gonciu