Am avut curiozitatea să cunoaştem viaţa copiilor de la Centrul de Plasament ,,Sfântul Ştefan” din Perişoru, aşezământ social aflat în administrarea Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţie a Copilului(DGASPC) Călăraşi. Dis de dimineaţă, câţiva muncitori repară de zor mobilierul de joacă din parcul unde cei 109 copii ai centrului îşi petrec timpul liber. Nu pot să nu observ cele opt vile cochete, cu nume de flori, în care sunt cazaţi copiii, că sunt recent zugrăvite. Împreună cu directoarea DGASPC, Doiniţa Nicolae intrăm într-una din ele.
Aici am avut plăcuta surpriză să îl întâlnesc pe Ionuţ Nicolae, un tânăr ce şi-a petrecut întreaga copilărie în acest centru şi care, acum, a devenit un om cu o carieră de succes. În prezent, el este secretar cu studii superioare la Biroul de Relaţii Externe din cadrul Departamentului de Relaţii Internaţionale de la Universitatea Bucureşti.
Copiii şi tinerii din centru învaţă limba engleză cu Ionuţ Nicolae
Pe Ionuţ l-am întâlnit, pentru prima dată, la finele anului trecut, când a venit cu daruri la copiii din centru, cu prilejul sărbătorilor de iarnă. Acum l-am găsit, din nou, în mijlocul prietenilor săi de suflet, unde, timp de o săptămână le predă noţiuni elementare de engleză. Bineînţeles că Ionuţ nu a venit cu mâna goală. El
le-a adus şi dicţionare care să îi ajute. În jurul lui sunt câţiva tineri frumoşi cam la ceeaşi vârstă cu el care pregătesc sala pentru lecţii. Chiar dacă au trecut de vârsta majoratului, ei, acum, urmează cursurile unor şcoli postliceale sau sunt studenţi la Universitatea Artifex.
Dintr-o dată, sala de curs se umple cu fete si băieţi, veseli şi gălăgioşi . Unul dintre ei, mai ciocolatiu la ten se duce direct în braţele doamnei Doiniţa şi îi spune cu bucurie în glas : ,,Iar ai venit pe la noi? Ce bine îmi pare!”. Apoi şi ceilalţi prichindei, fetiţe şi băieţi, o înconjoară cu afecţiune pe directoare. Se vede că este foarte iubită de ei! Toţi se aşează la mese sau pe jos, cu câte un caiet şi câte un creion şi ascultă atenţi cum Ionuţ le predă, pentru început, numerele în limba engleză. După acel curs de circa două ore, toţi copiii trebuie să îşi facă şi lecţiile pentru a aprofunda cunoştinţele acumulate. Ionuţ le spune foarte hotărât: ,,cine nu îşi face lecţiile, a doua zi, nu va mai veni la curs .”Aşa că toţi învăţăceii a trebuit să înveţe lecţia predată. La final, Ionuţ mi se destăinuie: ,,Mă simt foarte ataşat de acest loc unde am crescut şi m-am format ca om. Însă nu pot să observ că, în prezent, copiii aflaţi în centre au numai drepturi şi mai puţine îndatoriri şi acest lucru ii face mai puţin responsabili. Pot spune că în acest centru, condiţiile sunt foarte bune, copiii au tot ce le trebuie să ducă în trai decent. Eu am fost crescut aici în perioada 1993-2011. Atunci, regimul de aici era mult mai autoritar şi cu mai multă disciplină. Mâncarea era de slabă calitate iar îmbrăcămintea o primeam numai din donaţii. Dar asta nu m-a impiedicat să îmi îndeplinesc visul şi să devin un om respectat”a spus Ionuţ. ,,Sper ca prietenii mei cu care am crescut în centru, Grigore, Alex, Sorin, Gheorghiţă, Dorina, dar şi ceilaţi copii să devină oameni demni de respect.
,, De ce m-au părăsit părinţii ?”- o întrebare fără răspuns
În centru, am întîlnit şi pe psihologul Mirela Breotă, o persoană cu vocea blândă şi caldă, menită parcă să i te confesezi. ,, Avem copii buni, chiar dacă unii dintre ei au câte o uşoară dizabilitate sau unele probleme de comportament. Dar sunt ascultători iar aici au condiţii de viaţă, pe care, poate, părinţii lor nu au reuşit să le ofere. Numai în această vacanţă, copiii noştri au plecat în trei tabere la munte şi la mare. Cu toate acestea au o tristeţe în suflet, pe care noi, educatorii şi psihologii din centru nu putem să le-o vindecăm. Este dorul de familie şi de părinţi. Unii dintre ei tin permanent legătura cu familile lor dar sunt şi câţiva care nu au fost căutaţi niciodată de familie. Mulţi dintre copii mi se confesează şi mă întreabă cu tristeţe, de ce au fost părăsiţi de părinţi . La această întrebare nu am reuşit să le dau un răspuns care să îi mulţumească. În centru sunt 32 de educatori care se ocupă în permanenţă de cei 109 copii, încercând să suplinească, pe cât posibil, afecţiunea părintească. Toţi aceşti copii încearcă să îşi reclădească destinele. Cu mândrie pot spune că avem în centru 6 studenţi, 2 elevi la şcoli postliceale şi 24 de elevi la liceu. De fapt, toţi copiii noştri frecventează şcoala. Unii dintre ei sunt înscrişi în Programul ,,Şansa a doua” pentru că au venit în centru la vârste mari, fiind analafabeţi. Acum ei frecventează cursurile acestui program şi încearcă să îşi găsescă un drum mai bun în viaţă”. Ne-a dezvăluit psihologul Mirela Breotă.
,,Consiliul Copiilor”
În centru este constituit Consiliul Copiilor care este, de fapt, o punte de comunicare cu conducerea Centrului . Din acest for fac parte cei mai buni copii care comunică doleanţele colegilor dar îi şi supraveghează şi îi atenţionează pe cei cu probleme de comportament.
Valentina, victima agresiunii sexuale săvârşite de doi poliţişti va fi reintegrată în familie
Am întâlnit-o în centru şi pe Valentina ce a fost victima agresiunii sexuale acelor doi poliţişţi din Călăraşi. Ea beneficiază de consiliere psihologică. În prezent, au fost iniţiate toate demersurile necesare pentru ca ea să fie reintegrată în familie, pentru că nu mai doreşte să stea în centru.
Gheorghiţă , absolvent de facultate, va fi angajat în cadrul centrului
Povestea lui Gheorghiţă, un tânăr de 26 de ani ne-a spus-o, pe scurt, psihologul Mirela Breotă. ,,Guţă, aşa cum îi zic toţi, a venit în centru la vârsta de 14 ani, după ce ambii săi părinţi au decedat. Şi acum îl ţin minte, cum plângea, mereu, când a venit aici. Foarte greu s-a adaptat şi, iată, acum, a terminat facultatea şi a devenit un tânăr de nădejde” a spus psihologul.
În curând, Gheoghiţă va avea o mare bucurie. Cu sprijinul doamnei Doiniţa, el va fi angajat în cadrul centrului. Va fi, astfel, un bun exemplu, demn de urmat de colegii săi.
,, Avem o mare mulţumire că în ultimii doi ani, s-au schimbat multe lucruri în bine. Directorul centrului, Paul Dragu este un bun administrator. Iar doamna Doiniţa este mereu în mijlocul nostru şi al copiilor. Avem o bună comunicare cu dânsa şi încercăm astfel să găsim împreună soluţii la unele probleme care mai apar”, a mai adăugat psihologul Mirela Breotă.
Considerat, în anii trecuţi, un adevărat batalion disciplinar, Centrul de Plasament Perişoru demonstrează, în prezent, contrariul. Cei 109 copii şi tineri instituţionalizaţi beneficiază de condiţii foarte bune de hrană şi de cazare. Ei sunt cazaţi în spaţii modern echipate cu aparatură electronică, televizoare, laptop-uri, ,mobilier nou şi multe flori ce dau o atmosferă plăcută şi caldă. Aceşti copii au însă şi o mare responsabilitate: să finalizeze cu bine şcoala şi să devină oameni realizaţi în viaţă.
