Inaugurarea Centrului Socio-Cultural Călărași – un proiect dedicat comunității

 

Un moment de refer­ință pen­tru viața cul­tur­ală a județu­lui Călărași se apropie. Un edi­fi­ciu-sim­bol, restau­rat și pregătit să revină în cir­cuit­ul comu­nității, își va redeschide porțile într-un cadru fes­tiv, ded­i­cat cul­turii și edu­cației.
Președ­in­tele Con­sil­i­u­lui Județean Călărași, Vasile Ili­uță, anunță inau­gu­rarea Palat­u­lui Socio-Cul­tur­al Călărași, eveni­ment care va avea loc mier­curi, 15 ian­uar­ie 2026, de Ziua Cul­turii Naționale, începând cu ora 11:00.
Președ­in­tele Con­sil­i­u­lui Județean Călărași, Vasile Ili­uță, a declarat:
„Ridi­cat în 1898, Palat­ul Socio-Cul­tur­al Călărași a fost, timp de peste un sec­ol, mar­torul trans­for­mării orașu­lui și al gen­er­ați­ilor care au cres­cut în jurul său. În zidurile sale s‑au adunat isto­rie, emoții și momente care au con­tribuit la definirea iden­tității noas­tre locale.
După un amplu pro­ces de restau­rare, acest edi­fi­ciu emblem­at­ic începe un nou capi­tol. Pe 15 ian­uar­ie 2026, de Ziua Cul­turii Naționale, de la ora 11:00, vă invit să fim împre­ună la inau­gu­rarea Palat­u­lui Socio-Cul­tur­al Călărași, un spațiu redat județu­lui, care va găz­dui noul sediu al Palat­u­lui Copi­ilor – un loc ded­i­cat edu­cației, cre­ativ­ității și dez­voltării tinerelor gen­er­ații.
Este mai mult decât o clădire reabil­i­tată. Este un semn de respect față de tre­cut și o investiție reală în viitorul copi­ilor noștri. Aici nu se mută doar isto­ria. Aici începe viitorul.”

La 14 aprilie 1833, guver­na­torul rus Kise­l­eff hotărăște mutarea cap­i­talei fos­tu­lui județ Ialomița de la Urz­iceni la Călărași, cal­i­tate pe care Călărași­ul o păstrează până în anul 1950, când se înfi­ințează regiu­nile pe ter­i­tori­ile admin­is­tra­tive ale fos­telor județe, ast­fel că, în perioa­da 1950–1952, Călărași­ul este cap­i­ta­la Regiu­nii Ialomița.
După sep­tem­brie 1952 și până în feb­ru­ar­ie 1968, când se reîn­fi­ințează județele, Călărași­ul este investit drept reșed­ință a Raionu­lui Călărași, care făcea parte din marea Regiune București. Con­secință a deciziei lui Kise­l­eff, sedi­ile ocâr­muirii de județ, tri­bunalu­lui județean și poliției județene se sta­bilesc în Călărași. Dar târ­gușorul Călărași, dez­voltat pe moșia Spi­talu­lui Colțea din București și investit acum cu cal­i­tatea de oraș reșed­ință de județ, nu dis­punea de clădiri pub­lice de nici­un fel, iar case­le mai acătării erau încă ocu­pate de tru­pele rusești sta­bilite aici pen­tru a ține sub obser­vare mișcările tru­pelor turcești din jurul Silistrei. În aces­te condiții, greu s‑au găsit clădiri atât pen­tru Ocâr­muire, cât și pen­tru Tri­bunal și Poliție.
Ocâr­muirea județu­lui, devenită Pre­fec­tură prin Leg­ea comu­nală din 1864, a funcțion­at, până în anul 1875, în mai multe localuri închiri­ate de la local­ni­ci. Mai apoi, timp de 21 de ani (1875–1896), a funcțion­at în Casa Doic­es­cu, de pe str. Știr­bei, colț cu Val­ter Mărăcineanu, la parterul căruia a fost insta­lată Tipografia județu­lui, unde, în urmă cu 145 de ani (mar­tie 1875), se tipărea ziarul IALOMITZA, pri­ma gazetă călărășeană.
În dor­ința de a avea un local pro­priu, pe 19 iulie 1891, Pre­fec­tura cumpără de la Primăria Călărași un teren în suprafață de 26.999 m.p., iden­ti­fi­cat pe plan­ul orașu­lui drept Piața Car­ol I, „cu oblig­aţi­unea pen­tru judeţ ca pe locul vân­dut să con­stru­iască Palat­ul Admin­is­tra­tiv şi Judecă­toresc, a face grăd­ină pub­lică pe locul ce ar rămânea neocu­pat cu fac­erea Palat­u­lui.”

Pre­fec­tura Călărași, cu spri­jin­ul Min­is­teru­lui de Interne, face apel, în anul 1894, la vesti­t­ul arhi­tect mehed­ințean Alexan­dru Săvules­cu, nimeni altul decât cel pe ale cărui pla­nuri a fost ridi­cat, în anul 1900, Palat­ul Poștei din București, actu­alul sediu al Muzeu­lui Națion­al de Isto­rie, pen­tru a real­iza pla­nurile Palat­u­lui admin­is­tra­tiv și judecă­toresc de la Călărași, pre­cum și ale Casei pre­fec­tu­lui, care urma să facă parte din ace­lași ansam­blu arhi­tec­tur­al. Cum arhi­tec­tul știa că orașul Călărași se dez­voltase pe o fos­tă pro­pri­etate a Spi­talu­lui Colțea din București, a țin­ut ca o parte din arhi­tec­tura exte­rioară a Palat­u­lui de la Călărași să repro­ducă ele­mente arhi­tec­turale ale clădirii Spi­talu­lui Colțea, după cum avea să remarce și marele nos­tru istoric Nico­lae Ior­ga, în anul 1904, când făcea pri­ma deplasare la Călărași.
Lic­i­tația de con­stru­ire a Palat­u­lui de la Călărași este adjude­cată de antre­prenorul ital­ian Giuseppe D. Ciconi, devenit ulte­ri­or călărășean prin căsă­to­rie. La data de 11 iunie 1895 încep ofi­cial lucrările de con­strucție a Palat­u­lui admin­is­tra­tiv și judecă­toresc, pre­cum și a Casei pre­fec­tu­lui, lucrările fiind final­izate deja în octombrie 1896, când se face recepția provi­zorie, după care Pre­fec­tura și Tri­bunalul se instalează în noul sediu. Recepția defin­i­tivă a Palat­u­lui avea să se facă la 21 ian­uar­ie 1898.

Proiec­tată în stil neo­cla­sic, clădi­rea era com­pusă din demisol parțial, parter și etaj, având în total­i­tate 58 de camere. De o fru­musețe deosebită erau Sala mare de jude­cată, cu orna­mente inte­rioare și lam­padare din cleș­tar, intrarea prin­ci­pală cu holul, scările de acces la etaj și log­gia.
Clădi­rea a fost reabil­i­tată în mai multe rân­duri. O primă lucrare impor­tan­tă a avut loc în anii 1957–1958, când s‑au intro­dus anco­ra­je de oțel pen­tru con­sol­i­darea rezis­tenței. Afec­tată serios de cutremu­rul din mar­tie 1977, partea de sud, în care funcționau Tri­bunalul și Sala mare de șed­ințe, a fost reabil­i­tată până în anul 1980. Atun­ci s‑a refă­cut stu­catu­ra orig­i­nală a clădirii și s‑a apli­cat o foiță de aur, con­form pla­nurilor orig­i­nale, care, din păcate, astăzi nu se mai păstrează. O ultimă lucrare de con­sol­i­dare și reabil­itare a fost începută în anul 2005, în baza unui grant în val­oare de 2 mil­ioane de dolari, acor­dat de Ban­ca Mon­di­ală, lucrări final­izate parțial în anul 2008, doar pen­tru ari­pa de sud, în care a fost insta­lată Insti­tuția Pre­fec­tu­lui. În anul 2022, grație inter­venției Con­sil­i­u­lui Județean Călărași, Com­pa­nia Națion­ală de Investiții a apro­bat un proiect de reabil­itare com­pletă a clădirii și trans­for­marea aripii de nord și a cor­pu­lui cen­tral în Cen­tru Socio-Cul­tur­al, lucrare a cărei recepție provi­zorie a fost deja efec­tu­ată la finele anu­lui 2025.

De la darea în folos­ință și până astăzi, în Palat­ul admin­is­tra­tiv și judecă­toresc au funcțion­at urmă­toarele insti­tuții și orga­ni­za­ții:
Pre­fec­tura județu­lui Ialomița (1896–1949)
Comite­tul provi­zo­riu al județu­lui Ialomița (1949–1950)
Sfat­ul pop­u­lar al Regiu­nii Ialomița (1950–1952)
Sfat­ul pop­u­lar al raionu­lui Călărași (1952–1968)
Con­sil­i­ul pop­u­lar al municip­i­u­lui Călărași (1968–1981)
Comite­tul munic­i­pal PCR Călărași (1968–1981)
Con­sil­i­ul pop­u­lar al județu­lui Călărași (feb­ru­ar­ie 1981 – 22 decem­brie 1989)
Comite­tul județean PCR Călărași (feb­ru­ar­ie 1981 – decem­brie 1989)
Primăria județu­lui Călărași (27 decem­brie 1989 – mar­tie 1990)
Pre­fec­tura județu­lui Călărași (mar­tie 1990 – prezent)
Con­sil­i­ul Județean Călărași (mar­tie 1992 – noiem­brie 1997)
Tri­bunalul județu­lui Ialomița (1896–1950)
Tri­bunalul Regiu­nii Ialomița (1950–1952)
Tri­bunalul raionu­lui Călărași (1952–1968)
Tri­bunalul județu­lui Ialomița (1968–1977)
Judecă­to­ria Călărași (1951–1977)
În Casa Pre­fec­tu­lui, după 1949, au funcțion­at urmă­toarele insti­tuții:
Casa Pio­nier­ilor Călărași (1954–1976)
Casa Căsă­tori­ilor (1976–1980)
Comite­tul județean UTC Călărași (1981–1989)
Insti­tu­tul FORDOC (1993–2013)
Com­par­ti­ment al Agenției de Dez­voltare Sud Munte­nia (2013–2022)
Sedi­ul Orga­ni­za­ției Județene PSD Călărași (2022 – în prezent)

error: Content is protected !!