29 de localități sunt incluse în proiectul regional de dezvoltare a infrastructurii de apă și apă uzată

 „Spri­jin pen­tru pregătirea apli­cației de finanțare și a doc­u­men­tați­ilor de atribuire pen­tru proiec­tul region­al de dez­voltare a infra­struc­turii de apă și apă uza­tă pen­tru aria de acoperire a Oper­a­toru­lui Region­al în județele Călărași și Ialomița, în perioa­da 2014–2020” este proiec­tul imple­men­tat de S.C.Ecoaqua Călărași, în cadrul căruia A.D.I. Ecoaqua are un rol bine deter­mi­nat.

Proiec­tul este finanțat din fon­duri europene, prin Pro­gra­mul Oper­ațion­al de Infra­stuc­tură Mare, și are o val­oare totală de 11.926.122 lei, pen­tru care Aso­ci­ația, con­form Con­trac­tu­lui de Finanțare , asig­ură o cofi­nanțare de 119.261 lei.

Direc­torul tehnic al A.D.I. Ecoaqua, Ionuț Groapă, ne‑a expli­cat, în cadrul unui inter­viu, care este rolul Aso­ci­ației în acest proiect și care sunt acți­u­nile ce tre­buie între­prinse până la finalizarea aces­tu­ia.

Când a fost sem­nat proiec­tul?

 Dir. tehnic I. Groapă: Proiec­tul a fost declarat câștigă­tor, în anul 2015, dar, din cauza con­tes­tați­ilor depuse, s‑a pre­lun­git ter­menul, iar finanțarea proiec­tu­lui a tre­buit trans­fer­ată pe POIM. În 9 feb­ru­ar­ie 2017, s‑a sem­nat con­trac­tul de finanțare, însă o perioadă destul de lungă, con­sul­tan­tul nu a putut să lucreze, pen­tru că a fost o per­tur­bare cre­ată de Pro­gra­mul Națion­al de Dez­voltare Locală. Pri­marii au depus cereri de finanțare prin PNDL, numai că aco­lo nu s‑au depus proiecte con­crete. Noi, în acest proiect, vrem să facem doar doc­u­men­tația de proiectare, nu urmărim și începerea lucrărilor, motiv pen­tru care avem nevoie de studii topo­met­rice.

Pri­marii au tre­buit să aștepte lămurirea pro­ce­su­lui de finanțare prin PNDL și, abia după momen­tul acela, am început să adunăm date, efec­tiv.

 Cât timp durează acest studiu?

Dir. tehnic I. Groapă: Proiectarea noas­tră durează un an de zile, con­form con­trac­tu­lui, dar se va mai pre­lun­gi o perioadă de timp, din cauza aspec­tu­lui expli­cat puțin mai devreme, cu pro­gra­mul PNDL,  dar și pen­tru că se încearcă intro­duc­erea unor comune noi.

Sperăm că vom reuși, chiar dacă aces­te comune nu au fost prinse în cer­erea de finanțare inițială, ceea ce înseam­nă un alt volum de muncă.

Proiec­tul conține elab­o­rarea studi­u­lui de fez­abil­i­tate, a proiectelor tehnice și a doc­u­men­tației de atribuire. Adică, în momen­tul în care este apro­bată cer­erea de finanțare pen­tru lucrări, se face acest lucru ști­in­du-se că s‑au făcut pachetele pen­tru cai­ete de sarci­ni, ast­fel încât să se știe exact ce se va lici­ta și se vor respec­ta condiți­ile Uni­u­nii Europene, privind lic­i­tați­ile.

Care este rolul A.D.I. Ecoaqua, în acest proiect inte­grat?

Dir. tehnic I. Groapă: Aso­ci­ația A.D.I. Ecoaqua urmărește două aspecte: par­tic­i­parea la lic­i­tații și mon­i­tor­izarea. Noi avem deja pus, pe site-ul www.adiecoaqua.ro, un nou raport de mon­i­tor­izare, numai că aco­lo se afișează rezul­tatele înreg­is­trate în urmă cu, aprox­i­ma­tiv, două luni. Ceea ce lucrează con­sul­tan­tul trece printr‑o serie de etape, de la oper­a­tor către A.D.I. Ecoaqua, iar noi reor­ga­nizăm infor­mația într-un for­mat mai suc­cinct, fiind așeza­tă pe local­ități, pen­tru ca, cel care este intere­sat ce se întâm­plă cu proiec­tul, să se uite pe rapor­tul din local­i­tatea sa. Această reproce­sare a datelor, de către noi, durează, fapt care face ca ceea ce s‑a întâm­plat în luna octombrie, să apară pe site, în luna decem­brie. Există un mic decalaj, dar numai în ceea ce privește infor­mația pe care o punem pe site.

Mon­i­tor­izarea nu con­stă doar în a vedea ceea ce se întâm­plă și ce punem în raport, ci înseam­nă impli­care, în ceea ce se numește aran­ja­ment insti­tuțion­al. Sunt prob­leme, să spunem, legate de pro­pri­etate. Un sis­tem pen­tru a fi cât mai fi bun, pen­tru avea cos­turi cât mai mici, tre­buie să aibă cre­ate niște struc­turi cât mai efi­ciente. Asta înseam­nă că nu puteam ca în fiecare sat să avem stații de epu­rare și tratare, cu per­son­al pro­priu, pen­tru că sunt cos­turi foarte mari.

 Câte local­ități sunt în proiect?

 Dir. tehnic I. Groapă: În proiect avem prinse 29 de local­ități și încer­căm să mai ală­turăm câte­va. Facem studii de natură finan­cia­ră, de natură tehnică, pen­tru a vedea unde poate fi amplasată o ast­fel de stație. În cer­erea de finanțare a proiec­tu­lui am solic­i­tat ali­menta­re cu apă 100%  a local­ităților, dar pro­cen­tul la canalizare depinde de la o local­i­tate la alta, pen­tru că expe­riența ne‑a ară­tat că sunt prob­leme la racor­dare. Zonele cen­trale ale local­ităților sunt pre­dis­pose, mai mult, la racor­dare, la canalizare, dar în cele­lalte zone, spre per­iferie, scade intere­sul. Prob­le­ma este că ultimele cer­ințe ale Autorității de Man­age­ment spun că ar tre­bui să avem o con­for­mare și la canalizare, de 100%, caz în care cos­turile vor crește. De aceea facem acest proiect inte­grat, ca să știm exact care va fi suma finală pen­tru lucrările ce urmează să se facă pe baza aces­tui proiect care prospectează situ­ația local­ităților. Noi am esti­mate, unde­va, la 160 mil­ioane de euro, dar dacă se va merge pe con­for­mare 100% la canalizare, vom depăși 200 de mil­ioane de euro.

 Suma exac­tă se va cunoaște, însă, după încheierea aces­tui proiect.

Dir. tehnic I. Groapă: Da, linia se va trage după încheierea studi­u­lui pe care‑l facem, în acest moment. Există prob­a­bil­i­tatea de racor­dare a mai mul­tor unități admin­is­tra­tiv-ter­i­to­ri­ale la o sin­gură stație de tratare sau la o sin­gură stație de epu­rare. Prob­le­ma pe care o avem noi, acum, în Aso­ci­ație, legat de acest aran­ja­ment insti­tuțion­al, este: cui vor aparține insta­lați­ile, în acest caz? E o prob­lemă del­i­cată. Dacă sunt în ace­lași județ, pro­pri­etar poate fi județul și ar fi o rezolvare, dar tre­buie să vedem dacă și județul vrea acest lucru. Pe de altă parte, Aso­ci­ația are local­ități, în proiect, și din Ialomița, dar Con­silul Județean Ialomița nu este mem­brul nos­tru. Din cele 29 de local­ități, incluse în acest studiu, șapte sunt din județul Ialomița. Și genul aces­ta de prob­leme tre­buie rezol­vate la nivelul Aso­ci­ației.

Cum vor fi cal­cu­late cos­turile pe care urmează să le suporte pop­u­lația, într‑o viitoare investiție pe infra­struc­tură apă și canalizare, ca urmare a aces­tui studiu pe care îl faceți?

 Dir. tehnic I. Groapă: La cos­turi avem trei com­po­nente: primul este prin­cip­i­ul sol­i­dar­ității, al doilea este realizarea de insta­lații, care să pro­ce­seze la o cal­i­tate înaltă apa tratată, apa epu­rată, și al treilea este suporta­bil­i­tatea.

 Nu putem să aducem apă în medi­ul rur­al, la un cost pe care îl avem, în acest moment, la oraș. Sig­ur că acest proiect va crea o infra­struc­tură la nivelul județu­lui mult mai bună, iar prob­le­ma se pune cum per­cep, în spe­cial, cei de la oraș, acest lucru.

Sig­ur vor per­cepe corect, dacă le este prezen­tat corect. Mulți locuitori ai orașu­lui au și câte o casă la țară, și poate vor să-și dez­volte ceva aco­lo, în prezent sau viitor.  Dacă nu ai măcar apa, nu vei putea să dezvolți nim­ic, iar dez­voltarea înseam­nă și un plus de ven­i­turi pen­tru cetățenii orașu­lui. Și atun­ci, e bine să ne extin­dem sau nu?

Mai inter­vine și un aspect de natură morală, în acest prin­cip­iu al sol­i­dar­ității, adică ni se impune de oameni aflați la mii de kilo­metri, de la Brux­elles, să‑i ajutăm și să pre­luăm o parte din greutățile con­cetățe­nilor noștri. Este moral ca cei aflați la mii de kilo­metri dis­tanță să fie intere­sați, prac­tic, de rudele noas­tre, mai mult decât sun­tem noi? Legat de acest prin­cip­iu al sol­i­dar­ității mai este și fap­tul că noi sun­tem sol­i­dari și suportăm o parte din chel­tu­ieli, în condiți­ile în care alții ne-au supor­tat cea mai mare parte a chel­tu­ielilor. Pen­tru că toate investiți­ile făcute în oraș, dacă ar fi fost supor­tate prin tarif, aces­ta ar fi fost unde­va la 15 RON pe metrul cub de apă + canal,  dar noi avem un tarif de 7,60 RON. Din păcate, nu li se explică oame­nilor situ­ația și se fac comen­tarii, în necunoșt­ință de cauză, în spați­ul pub­lic. Noi sun­tem sol­i­dari, dar, de fapt, pe banii alto­ra (din UE), care au făcut investiți­ile de până acum. Ne per­mitem să nu fim sol­i­dari, în orice viz­iune, îngustă sau ego­istă? Acest prin­cip­iu încearcă să ne inte­greze și pe noi, în lumea civ­i­liza­tă.

Nivelul cos­turilor vine din mod­ul de exploatare, per­son­al, chim­i­cale, întreținere, reparații, mate­ri­ale, dar și din ratele care tre­buie ram­bur­sate.

Pen­tru cofi­nanțarea unui viitor proiect de investiție nu are nimeni bani și va tre­bui să con­trac­tăm împru­mu­turi, care tre­buie ram­bur­sate și care se vor regăsi în preț.

Dacă la 200 de mil­ioane de euro, punem 10 mil­ioane cofi­nanțare, adică 5%, pe o perioadă de 20 de ani, sunt 500 de mii de euro pe an, ceea ce înseam­nă cu 15% mai mult, față de actu­alul preț.

După ce se va încheia acest studiu, nu știu exact care vor fi cer­ințele într-un proiect de investiții, dar este posi­bil să se solicite fiecărei local­ități să vină cu o cotă parte din investiția care se va deru­la la el în local­i­tate.

Defici­t­ul de finanțare e posi­bil să fie 100%,  adică să se demon­streze, prin cal­cule, că local­itățile nu mai pot supor­ta, din ven­i­t­ul mediu al unei gospodării, acea cofi­nanțarea trans­for­mată în rate, din împru­mu­turi și dobânzi, iar în acest caz se asig­ură cofi­nanțarea inte­gral din fon­durile Uni­u­nii Europene. Dar pen­tru a ști care este nivelul acela, tre­buie să final­izăm proiec­tul actu­al, să știm ce investiții sunt nece­sare și vom obține toate răspun­surile, odată cu încheierea aces­tui proiect.

În cadrul derulării proiec­tu­lui au avut loc șed­ințe de pro­gres, săp­tămâ­nal, atât la sedi­ul ECOAQUA Călărași, cât și la sedi­ul ECOAQUA — Sucur­sala Oltenița, în care au fost dis­cu­tate aspecte privind strate­gia de investiții și Plan­ul de Imple­mentare, cal­en­darul privind realizarea exper­tizelor, eval­u­area sta­di­u­lui de realizare a activ­ităților privind studi­ile topo-geo, cal­i­tatea apei, exper­tize, culegerea de date nece­sare real­izării studi­ilor hidro­ge­o­log­ice, ș.a..

Aso­ci­aţia de dez­voltare inter­co­mu­ni­tară ECOAQUA are ca scop regle­mentarea, înfi­inţarea, finanţarea, exploatarea, mon­i­tor­izarea şi ges­tionarea în comun a ser­vi­ci­u­lui de ali­menta­re cu apă şi canalizare pe raza de com­pe­tenţă a unităţilor admin­is­tra­tiv-ter­i­to­ri­ale mem­bre, pre­cum şi realizarea în comun a unor proiecte de investiţii pub­lice de interes zon­al sau region­al des­ti­nate înfi­inţării, mod­ern­izării şi dez­voltării sis­temelor de util­ităţi pub­lice afer­ente ser­vi­ci­u­lui real­izat, pe baza strate­giei de dez­voltare.

actualitatea