Punct de vedere privind inscripțiile istorice din fosta sală a curții cu jurați din Palatul Administrativ și Judecătoresc de la Călărași

Con­sil­i­ul Județean Călărași vă aduce în atenție urmă­torul punct de vedere al istoricu­lui Con­stan­tin Tudor, privind inscripți­ile istorice din fos­ta Sală a Curții cu Jurați a Palat­u­lui Admin­is­tra­tiv și Judecă­toresc din Călărași.

“UN PUNCT DE VEDERE PRIVIND INSCRIPȚIILE ISTORICE DIN FOSTA SALĂ A CURȚII CU JURAȚI DIN PALATUL ADMINISTRATIV ȘI JUDECĂTORESC DE LA CĂLĂRAȘI

În con­tex­tul unor comen­tarii apărute recent în spați­ul pub­lic, refer­i­toare la inscripți­ile cu numele unor dom­n­i­tori români din Sala Curții cu Jurați  a fos­tu­lui Palat Admin­is­tra­tiv și Judecă­toresc din Călărași, mon­u­ment istoric recent restau­rat de Com­pa­nia Națion­ală de Investiții pe baza unui Proiect al Con­sil­i­u­lui Județean Călărași, aici urmând să funcționeze un Cen­tru socio-cul­tur­al care va adă­posti Palat­ul Copi­ilor, se impun câte­va pre­cizări esențiale, nece­sare pen­tru corec­ta infor­mare a opiniei pub­lice.

Clădi­rea, inau­gu­rată în octombrie 1896, a fost proiec­tată de arhi­tec­tul Alexan­dru Săvules­cu, una din­tre fig­urile majore ale arhi­tec­turii românești de la sfârși­t­ul sec­olu­lui al XIX-lea. Con­cepția dec­o­ra­tivă a edi­fi­ci­u­lui include, în mod delib­er­at, inscripționarea sub fer­e­strele de la etaj din fos­ta Sala a Curții cu Jurați a numelor unor mari dom­n­i­tori ai nea­mu­lui româ­nesc, iar pe fron­tonul cen­tral, numele regelui Car­ol I, suver­an­ul sub dom­nia căruia Româ­nia mod­ernă s‑a con­sol­i­dat insti­tuțion­al și statal.

Este abso­lut firesc și corect din punct de vedere ști­ințif­ic ca aces­te nume să fie redate con­form grafiei și uzanțelor epocii în care clădi­rea a fost real­iza­tă, respec­tiv sfârși­t­ul sec­olu­lui al XIX-lea. Ast­fel, forme pre­cum Wasile Lupu, Bas­sarab, Bar­bu Dim­itrie Știr­beiu sau Scar­lat Cal­imah nu reprez­in­tă erori, improviza­ții sau expre­sii ale vre­unei „incul­turi” con­tem­po­rane, ci redau fidel ortografia uti­liza­tă la 1896, într-un moment de tranz­iție a lim­bii române către normele mod­erne actuale.

Restau­rarea recen­tă a mon­u­men­tu­lui s‑a des­fășu­rat strict în con­for­mi­tate cu leg­is­lația în vigoare privind mon­u­mentele istorice, sub coor­donarea unor spe­cial­iști autor­iza­ți de Min­is­terul Cul­turii, având ca prin­cip­iu fun­da­men­tal respectarea aut­en­tic­ității istorice. Orice „corectare” a aces­tor inscripții după normele ortografice actuale ar fi con­sti­tu­it o gravă abatere de la deon­tolo­gia restau­rării și o fal­si­fi­care a mon­u­men­tu­lui.

Cer­ti­fi­carea fidelității restau­rării inscripți­ilor a fost real­iza­tă de arhitecții Bog­dan Teodor­es­cu și Ioan Aurel Botez, per­son­al­ități recunos­cute la niv­el națion­al în dome­ni­ul restau­rării mon­u­mentelor istorice, a căror com­pe­tență pro­fe­sion­ală este incon­testa­bilă.

Din păcate, prezentarea ten­dențioasă a aces­tor inscripții de către o tele­viz­iune, pe baza unor filmări scoase din con­text și lip­site de expli­cație istorică, a indus în eroare o parte a pub­licu­lui și a ali­men­tat polemi­ci arti­fi­ciale, fără fun­da­ment real.

Restau­rarea fos­tu­lui Palat Admin­is­tra­tiv și Judecă­toresc și noua sa des­ti­nație — Palat­ul Copi­ilor Călărași, ded­i­cat edu­cației, cul­turii și pus la dis­poz­iția tiner­ilor din județ — reprez­in­tă un act de respon­s­abil­i­tate față de pat­ri­mo­niu și față de viitor, nu un prilej de atac gra­tu­it sau de dez­in­for­mare.

Respectarea tre­cu­tu­lui, inclu­siv a formelor sale lingvis­tice, este o dovadă de cul­tură, nu de incul­tură.”

actualitatea