Şcoala finlandeză, un model de competiţie cu noi înşine
O echipă formată din patru profesori ai Colegiului Naţional “Barbu Ştirbei”, din Călăraşi, (prof. Dincă Marinela, prof. Amza Eufrosina, prof. Parapiru Monica si prof. Ion Veta) a participat în perioada 18–22 aprilie 2016, la stagiul de formare “Best Practices Benchmarking”, din cadrul proiectului Erasmus+, nr. referinta 2015–1‑RO01-KA101-014154, desfăşurat în Helsinki, Finlanda. Furnizorul cursului de formare a fost Euneos Corporation, reprezentată prin directorul acesteia, Ilpo Halonen, care a participat efectiv la cursuri, în calitate de trainer. Scopul proiectului, pentru fluxul 3 de mobilităţi individuale, a vizat dezvoltarea capacităţii de punere în practică a unei mari varietăţi de activităţi inovatoare, dar şi internaţionale, a abilităţii de a integra activităţile inovatoare şi dimensiunea europeană în curriculum şi, mai ales, aşa cum arată şi numele cursului, de a putea să compare, în urma analizelor prezentate la curs, diferite sisteme de educatie din ţări europene şi să aleagă, astfel, cele mai potrivite conţinuturi, metode şi tehnici care ar putea fi profitabile pentru sistemul de educaţie românesc. Finalitatea constă în găsirea celor mai bune metode de trecere de la non-digital, la digital, în sistemul de educaţie, în formarea unui personal didactic innovator, care va asigura o mai bună orientare internaţională a colegiului şi o mai eficientă inserţie a absolvenților pe piaţa muncii europene, în dezvoltarea unor proiecte international, cu cât mai multe ţări partenere, a unei viziuni inovatoare si a unui curriculum potrivit necesităţilor de internaționalizare şi digitalizare ale învăţământului actual.
Dupa o perioadă de, aproximativ, două luni de pregătire pedagogică, culturală şi lingvistică, în care ne-am dezvoltat competentele lingvistice (în limba engleza) şi ne-am familiarizat cu aspecte importante legate de învăţământul, societatea, cultura, geografia şi, mai ales, clima acestei ţări, atât de diferite de ale noastre, au urmat deplasarea efectivă la Helsinki şi participarea la un curs de formare, foarte bine structurat şi încărcat, plin de informaţii interesante, neaşteptate, unele, foarte solicitante, dar care s‑a transformat într‑o experienţă unică, o adevarată provocare intelectuală şi culturală. La curs au participat 53 de profesori din Italia, Portugalia, Turcia, Croaţia şi, bineînţeles, România. Cursul a fost structurat în prezentari, activităţi diverse, de tip dezbatere, workshop, conferinte, vizite culturale si stiintifice.
Am asistat la prezentări despre sistemul educaţional finlandez, care au vizat scoaterea în evidenţă a elementelor ce îi asigură succesul şi recunoaşterea pe plan internațional: necesitatea inovării continue în educaţie; proiectul finlandez de a combina materiile din programa şcolară; necesitatea de a actualiza curriculum-ul la nevoile societăţii, în permanenta evoluţie (în Finlanda acesta a fost reformat în 1970, 1985, 1994, 2004, 2016); înţelegerea schimbărilor prin care trece lumea, precum: noile tehnologii, globalizarea, schimbarea climatică, economică, noile abilităţi cerute pe piaţa actuala a muncii, etc; dezvoltarea abilităţilor practice şi critice, în defavoarea acumulării de informaţii teoretice; necesitatea predării în şcoli a ştiintelor legate de TIC, precum robotica, programare, codare și implicit a examenelor la informatică; condiţia ca profesorii să aibă bune calităti pedagogice, implicarea activă a părinţilor în viaţa şcolii, schimbul de informaţii şi experienţe între elevi, profesori şi părinţi. Am înţeles, astfel, mai bine, necesitatea ca programele de învăţământ să ţina pasul cu transformările socio-economice naţionale şi globale şi importanţa în creșterea educaţiei centrate pe elev şi pe deprinderea unor abilităţi utile, în viitoarea sa meserie, din secolul 21.
În cadrul atelierelor de lucru, participanţii au prezentat, pe echipe, şcoala, liceul de unde provin, punând accent pe modul în care pot creşte nivelul de implicare al şcolii lor în proiecte şi activităţi internationale. În cadrul prezentărilor s‑a insistat asupra deschiderii spre internaţionalizare a şcolilor, asupra programelor şi proiectelor de parteneriat cu licee similare din alte ţări. A fost un bun prilej de comparaţie şi de îmbogăţire, profesorii au schimbat idei despre cum ar putea contribui prin proiecte privind internaţionalizarea şi globalizarea învăţământului.
O activitate foarte interesantă şi reprezentativă pentru esenţa cursului a fost cea cu titlul „What is benchmarking and what are best practices”, care a vizat, mai întâi, definiţia corectă a termenului „benchmarking”, referitor la verificarea şi evaluarea unei noţiuni, a unui aspect, în comparaţie cu un standard. Sistemul finlandez de educaţie îşi raporteaza adesea performanţele în comparaţie cu criterii externe, de exemplu. Compararea bunelor practici ale şcolilor din diverse ţări este un element de succes în creşterea calităţii educaţiei iar cele mai bune practici întotdeauna trebuie sa fie adaptate la realităţile educaţiei din ţara respectivă, nu copiate, aşa cum sunt. Notiunea de „benchmarking” este, deci, un instrument cu ajutorul căruia se analizează şi apoi se identifică oportunităţile de îmbunătăţire, se adaptează şi se implementeaza bunele practici, stabilind scopuri realizabile, realiste.
De asemenea, am facut cunoştinţă cu aspectele legate de predarea limbilor maternă şi străine în şcolile finlandeze, aflând, astfel, că limba şi literatura finlandeză sunt obligatorii, ca şi engleza şi suedeza. Formatoarea a oferit participanţilor la aceasta activitate idei pentru predarea limbilor străine, arătând că digitalizarea ocupa un loc important în acest proces, folosindu-se următoarele materiale digitale şi platforme: pinterest, facebook group, google drive, Evernote, tablete si telefoane mobile, Quizlet, Thinglink (pentru stocare de date), tellagagami.
Am rămas plăcut impresionaţi în urma vizitei la Centrul Ştiintific Heureka creat în 1989 de către Heikkinen-Komonen Architects. Scopul acestui proiect, al acestui centru, este de a populariza informaţiile ştiintifice şi de a dezvolta metode folosite pentru a preda ştiintele în şcoală. Expoziţiile foarte atractive fac din acest centru un obiectiv foarte mult frecventat de turişti şi de elevi care văd şi participă la experimente. Am vizitat expoziţii de anatomie, fizică, chimie, am asistat la experimente, am vizitat Planetariul, care reproduce imagini din spaţiul cosmic, am văzut, de asemenea, diverse experimente de fizică, chimie sau care reproduc diferite procese fiziologice. Vizita a fost urmata de un atelier de activităţi şi dezbateri la care au participat cursanţii şi profesori din Finlanda care şi-au împărtăşit experienţa referitoare la resursele oferite de acest centru în procesul instructiv-educativ.
Dincolo de partea pedagogica şi ştiinţifică, acest stagiu de formare a reprezentat pentru mine, ca şi pentru colegii mei, o experienţă de viaţă, un mijloc de a evolua personal şi profesional, o îmbunătăţire a capacităţii de a interacţiona cu profesori din alte ţări în alta limbă decât cea nativă, de a dezvolta noi relaţii socio-profesionale, de a identifica asemănări şi deosebiri între modul nostru de organizare a sistemului educativ şi acelea din diverse alte ţări. Din punct de vedere cultural, vizita în Finlanda a avut un puternic impact asupra noastra, venind dintr‑o ţară atât de diferită din perspectiva tradiţiilor, a limbii, a trecutului istoric, a gastronomiei, a religiei, a arhitecturii din marile oraşe, a reţelei de transport public, a climei, atât de vitrege cu locuitorii acestei ţări. Dar, poate cel mai important aspect a fost că, în ciuda diferenţelor sociale, politice, economice sau lingvistice, în ciuda originilor şi a temperamentelor noastre atât de diferite, am reuşit să cunoaştem un popor pe care îl credeam rece şi inabordabil care, prin modul de relaţionare umană ne‑a creat imaginea unor oameni deschişi, toleranti şi calzi sufleteşte, ca o compensare, parcă, a frigului uscat care îi apasă aproape tot anul.
Prof. Parapiru Elena-Monica
“Acest stagiu a fost pentru mine o nouă şi reuşită experiență profesională, spirituală şi de suflet, care mi‐a permis îmbunătățirea şi aprofundarea cunoştințelor şi competențelor de predare şi mi‐a oferit o nouă posibilitate de abordare interdisciplinară. Programul a fost foarte bine organizat, iar formatorii au avut o atitudine deschisă, prietenoasă şi optimistă. Beneficiarii direcți ai acestui stagiu de formare vor fi elevii prin orele pe care le voi desfăşura la clasă”
Prof. Dinca Marinela
“Mobilitatea Erasmus+ este, fără îndoială una din cele mai productive experienţe pe care le poate dobândi un cadru didactic, posibilitatea asimilării unor noi cunoştinţe necesare dezvoltării profesionale şi personale dar şi utilizarea unei limbi de circulaţie internaţională.
Experienţele personale foarte valoroase pot fi privite sub aspect social- contactul cu un mediu social străin, din interacţiunea cu acesta rezultând o experienţă de viaţă unică; profesional- acumularea de informaţii, realizarea de contacte cu alte cadre didactice sau alte persoane care impărtăşesc experienţe comune; cultural- descoperirea cât mai multor faţete din cultura, istoria, tradiţiile, gastronomia, viaţa socială, arta, atracţiile turistice, etc. ale altei ţări intr-un timp relativ scurt. Şi toate acestea la un loc fac măsura integrarii în noi a acelei societăti străine a carei dimensiune am venit să o cuprindem si să o purtăm în noi ca, apoi, să o transmitem, puţin câte puţin, semenilor noştri.”
Prof. Ion Veta
“Mobilitatea din cadrul proiectului Erasmus+ a însemnat pentru mine o experienţă marcantă şi mai ales un prilej de reflecţie. Reflecţie asupra sistemului de valori ale finlandezilor, care are la baza educaţia si nu acumularea de bunuri materiale, asupra calităţii profesorilor care sunt obligaţi să aibă studii superioare şi pentru a preda la grădiniţă, asupra încrederii în competenţele profesorilor şi asupra libertătilor oferite acestora de către autorităţi în procesul de educaţie. În calitate de manager am fost plăcut impresionată de aspectul şi atitudinea elevilor faţă de colegi şi profesori, de curăţenia mereu proaspătă din şcoli, de structura programului şcolar zilnic, de absenţa competiţiei între elevi şi, mai ales, de noul rol al profesorului, acela de a consilia elevii si de a le pregăti diferite oportunităţi de învăţare.”
Prof. Amza Eufrosina
Colegiul Naţional “Barbu Ştirbei Călăraşi
http://erasmus.cnbs.ro/
