Neurochirurgia şi modernizarea secţiei de ortopedie la Călăraşi, prioritățile noului manager
Noul manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călărași, doctorul Romulus Dan Șerban a absolvit Facultatea de Medicină a Universităţii de Medicină şi Farmacie „Carol Davila” din București, în anul 1996. Ulterior finalizării studiilor medicale, doctorul Șerban a parcurs paşii de la asistent de cercetare stagiar, la medic rezident, medic specialist şi, în prezent, medic primar în specialitatea ortopedie – traumatologie, în cadrul Spitalului Clinic de Urgenţă Floreasca din București.
Absolvind în anul 2001 o a doua facultate, cea de management şi administraţie publică din cadrul A.S.E. București, doctorul Romulus Dan Șerban şi‑a folosit cunoştinţele din domeniul respectiv, îndeplinind în perioada 1998 – 2011 o serie de funcţii administrative: consilier al ministrului sănătăţii, consilier pe probleme de sănătate în cabinetul primului ministru, consilier la administraţia prezidenţială, consilier şi director la C.N.A.S, director general al Spitalului Clinic de Urgenţă Sf. Pantelimon București, cea mai recentă funcţie administrativă ocupată fiind cea de preşedinte al Comisiei Naţionale pentru Acreditarea Spitalelor.
Din 3 ianuarie 2013 este noul manager al Spitalului Judeţean de Urgenţă Călăraşi, datorită câştigării concursului de management de către firma la care este angajat, Tetraedru Medical Consulting SRL.
După aproape trei săptămâni de la numirea sa, managerul spitalului a acordat, pentru Actualitatea de Călărași, primul său interviu, din această funcție.
Care vi s‑au părut punctele tari și punctele slabe ale spitalului?
R.D.Ș. Puncte slabe: personalul și mentalitatea. Apoi, modul cum a fost făcut bugetul, fiind alocaţi mai mulţi bani, decât ar trebui, în unele zone ale spitalului.
Punctul tare mi s‑a părut implicarea Consiliului Județean, care a alocat, de când a preluat spitalul și până în prezent, 6 miliarde de lei vechi.
Avem o mare problemă cu medicii care refuză să facă gărzi și să vadă pacienții în Ambulatoriu.
Medicina privată cu medicina de stat s‑a reechilibrat, demult, în România. Fiind chiar servicii medicale făcute mult mai profesionist decât la stat. Între timp şi personalul a migrat din zona de stat în zona privată, vorbind de marile oraşe. În zona spitalelor mai mici, totul este ca în Vestul Sălbatic, iar personalul confundă că sunt ba la stat, ba la privat, şi îşi iau pacienţii de la stat. Ei ar trebui să aibă o delimitare. Ar fi fost bine să existe o dispoziţie dată de Ministerul Sănătăţii care să stabilească foarte clar că doar după ce îţi îndeplineşti atribuţiile la stat, poţi să îţi faci contractele la privat. Este atribuţia ta să faci gărzi, să faci servicii medicale sub formă de control în Ambulatoriu, să îți faci meseria, cu alte cuvinte. Sunt puţini pacienţi aici, e adevărat, dar asta creează şi un avantaj: devii mai cunoscut, eşti mai stimat în comunitatea în care trăieşti! În Călărași nu sunt prea mulţi doctori pe aceeaşi specialitate. Deci poţi să îţi faci şi afacerea în privat! Medicii nu realizează foarte bine care e partea statului şi care e cea a privatului şi unde e bine să se oprească, luând pacienţii la cabinetele lor.
Doctorii nu realizează că fără stat nu ar exista în privat, pentru că altfel ar pleca direct în domeniul privat!
Ca dezvoltare a serviciilor medicale, am în vedere aducerea unui neurochirurg, pentru că mi se pare important să fac aici neurochirurgie. Spitalele de Urgenţă nu au interesul să aibă concurenţă în teritoriu cu medici de acest gen, pentru că ele „trăiesc” de pe urma pacienţilor care vin la ele. De aceea, foarte importante, bineînţeles, sunt dotările, pentru că nu putem realiza o operaţie de traumatologie pentru că nu avem un C‑ARM mobil, un aparat pe care dacă îl aduc, poate fi folosit şi de neurochirurgie. Costă 60.000 de euro şi l‑am cerut deja Consiliului Judeţean.
Mai mult, citiți în ediția tiparită a ziarului, Actualitatea de Călărași
