Jumătatea plină a paharului, sau cea goală? Asumare, sau fofilare? Actor, sau spectator? Responsabilitate, sau pasivitate? Sunt abordări pe care fiecare dintre noi le are în relaţie cu viaţa, cu propriul destin, cu rolul în această lume. Ceea ce diferenţiază oamenii la nivelul cel mai profund este raportarea la acţiune. Ceea ce face diferenţa este resortul pe care fiecare îl găseşte, în sine, sau în afara sa, de a face lucruri sau de a rămâne în încremenire. Oricât de dur şi inconfortabil ar fi, evoluţia umanităţii, evoluţia individuală, evoluţia, în general, înseamnă acţiune, mişcare, ceea ce presupune energie, efort, chiar sacrificii.
„Cea mai importantă preocupare a Partidului Naţional Liberal este cum să răspundă speranţelor şi aşteptărilor românilor, prin actul de guvernare. Iată deci, ceea ce pe noi, liberalii, ne face să mergem mai departe. Ceea ce ne dă energia de a continua să ne asumăm roluri şi responsabilităţi nu foarte confortabile. Ceea ce ne face să credem că efortul depus merită. Ceea ce ne face să păstrăm speranţa şi credinţa că suntem pe drumul cel bun şi că ceea ce noi vedem acum la nivel macroeconomic urmează să fie resimţit şi la nivel micro, deci în viaţa fiecărui cetăţean”, declară Raluca Surdu, vicelider al deputaţilor liberali.
Un exerciţiu de optimism este întotdeauna binevenit, iar datele oficiale sprijină un astfel de demers:
1. Indicele de încredere macroeconomică este la maximul ultimelor 16 luni.
2. Economia intră într-un nou ciclu de expansiune, numărul de companii fiind în creştere.
3. Avem cea mai mare creştere a lucrărilor de construcţii din UE.
4. Piaţa muncii îşi revine.
5. Exporturile au atins un nivel record.
6. Deficitul bugetar este sub control.
7. Creşte credibilitatea externă, existând o probabilitate de default la cote minime.
8. Credibilitate externă ridicată duce la posibilitatea de împrumuturi la randamente minime istorice, atât de pe piaţa internă cât şi de pe cea externă.
9. România şi-a consolidat bufferul din trezorerie la 6 miliarde de euro.
10. Rata de absorbţie a fondurilor europene reprezintă 21,3% din fondurile alocate pentru perioada 2007-2013.
11. Premieră: România, pe primul loc în UE la producţia de floarea-soarelui.
12. România a obţinut un an suplimentar pentru utilizarea fondurilor alocate de UE (cu perspectiva de a folosi încă 2,2 miliarde de euro).
13. Estimări de creştere economică de 2,4%, revizuite pozitiv de analiştii de la “The Economist”.
14. România are cea mai mare creştere a producţiei auto din Europa şi se plasează pe locul trei la nivel mondial.
15. În primele 7 luni din 2013, suntem pe locul doi în UE la creşterea producţiei industriale.
„Limbajul economiştilor este unul greoi, iar rezultatele macroeconomice sunt la ceva distanţă faţă de oameni. Prin natura profesiei, economiştii privesc cifrele şi nu oamenii reprezentaţi de statistici. Noi politicienii ne raportăm mai degrabă la oameni, pentru că în faţa oamenilor ne-am luat angajamente şi faţă de aceştia avem de dat socoteală. Pentru a păstra însă energia şi cursul, ne folosim de jumătatea plină a paharului şi turăm motoarele în continuare. Suntem în acelaşi timp conştienţi că mai sunt multe de făcut până când o îmbunătăţire a condiţiilor de viaţă va fi resimţită şi la nivel individual”, subliniază cu realism Raluca Sudru.
* În realizarea acestui material au fost folosite date statistice oficiale preluate şi de presa naţională. Un exemplu în acest sens: adev.ro/mty80m.
