„Mergem mai departe, cu încredere şi responsabilitate” – mesajul de optimism al deputatei Raluca Surdu

Raluca Surdu pJumă­tatea plină a paharu­lui, sau cea goală? Asumare, sau fofi­lare? Actor, sau spec­ta­tor? Respon­s­abil­i­tate, sau pasiv­i­tate? Sunt abor­dări pe care fiecare din­tre noi le are în relaţie cu viaţa, cu pro­pri­ul des­tin, cu rolul în această lume. Ceea ce difer­enţi­ază oamenii la nivelul cel mai pro­fund este raportarea la acţi­une. Ceea ce face difer­enţa este resor­tul pe care fiecare îl găseşte, în sine, sau în afara sa, de a face lucruri sau de a rămâne în încre­menire. Oricât de dur şi incon­fort­a­bil ar fi, evoluţia uman­ităţii, evoluţia indi­vid­u­ală, evoluţia, în gen­er­al, înseam­nă acţi­une, miş­care, ceea ce pre­supune energie, efort, chiar sac­ri­ficii.

„Cea mai impor­tan­tă pre­ocu­pare a Par­tidu­lui Naţion­al Lib­er­al este cum să răspundă sper­anţelor şi aştep­tărilor românilor, prin actul de guvernare. Iată deci, ceea ce pe noi, lib­er­alii, ne face să mergem mai departe. Ceea ce ne dă ener­gia de a con­tin­ua să ne asumăm roluri şi respon­s­abil­ităţi nu foarte con­fort­a­bile. Ceea ce ne face să cre­dem că efor­tul depus mer­ită. Ceea ce ne face să păstrăm sper­anţa şi cred­inţa că sun­tem pe dru­mul cel bun şi că ceea ce noi vedem acum la niv­el macro­eco­nom­ic urmează să fie res­imţit şi la niv­el micro, deci în viaţa fiecărui cetăţean”, declară Ralu­ca Sur­du, vicelid­er al dep­utaţilor lib­er­ali.

Un exer­ciţiu de opti­mism este întot­deau­na bin­evenit, iar datele ofi­ciale spri­jină un ast­fel de demers:

1. Indicele de încredere macro­eco­nom­ică este la max­imul ultimelor 16 luni.

2. Econo­mia intră într-un nou ciclu de expan­si­une, numărul de com­panii fiind în creştere.

3. Avem cea mai mare creştere a lucrărilor de con­strucţii din UE.

4. Piaţa muncii îşi revine.

5. Expor­turile au atins un niv­el record.

6. Defici­t­ul buge­tar este sub con­trol.

7. Creşte cred­i­bil­i­tatea externă, existând o prob­a­bil­i­tate de default la cote min­ime.

8. Cred­i­bil­i­tate externă ridi­cată duce la posi­bil­i­tatea de împru­mu­turi la ran­da­mente min­ime istorice, atât de pe piaţa internă cât şi de pe cea externă.

9. Româ­nia şi‑a con­sol­i­dat buffer­ul din tre­zorerie la 6 mil­iarde de euro.

10. Rata de absorbţie a fon­durilor europene reprez­in­tă 21,3% din fon­durile alo­cate pen­tru perioa­da 2007–2013.

11. Pre­mieră: Româ­nia, pe primul loc în UE la pro­ducţia de floarea-soare­lui.

12. Româ­nia a obţin­ut un an supli­men­tar pen­tru uti­lizarea fon­durilor alo­cate de UE (cu per­spec­ti­va de a folosi încă 2,2 mil­iarde de euro).

13. Estimări de creştere eco­nom­ică de 2,4%, revizuite poz­i­tiv de anal­iştii de la “The Econ­o­mist”.

14. Româ­nia are cea mai mare creştere a pro­ducţiei auto din Europa şi se plasează pe locul trei la niv­el mon­di­al.

15. În primele 7 luni din 2013, sun­tem pe locul doi în UE la creşterea pro­ducţiei indus­tri­ale.

„Lim­ba­jul economiştilor este unul greoi, iar rezul­tatele macro­eco­nom­ice sunt la ceva dis­tanţă faţă de oameni. Prin natu­ra pro­fe­siei, economiştii privesc cifrele şi nu oamenii reprezen­taţi de sta­tis­ti­ci. Noi politi­cienii ne raportăm mai degrabă la oameni, pen­tru că în faţa oame­nilor ne-am luat anga­ja­mente şi faţă de aceş­tia avem de dat socoteală. Pen­tru a păs­tra însă ener­gia şi cur­sul, ne folosim de jumă­tatea plină a paharu­lui şi turăm motoarele în con­tin­uare. Sun­tem în ace­laşi timp conş­tienţi că mai sunt multe de făcut până când o îmbunătăţire a condiţi­ilor de viaţă va fi res­imţită şi la niv­el indi­vid­ual”, sub­lini­ază cu real­ism Ralu­ca Sudru.

* În realizarea aces­tui mate­r­i­al au fost folosite date sta­tis­tice ofi­ciale pre­lu­ate şi de pre­sa naţion­ală. Un exem­plu în acest sens: adev.ro/mty80m.

 

error: Content is protected !!