În zi de florar, Radovanu a sărbătorit “Festivalul Căpșunului”

Ulti­ma zi a lui flo­rar a ven­it în comu­na Radovanu cu “Fes­ti­val­ul Căpșunului”, con­form tradiției cre­ate, încă din urmă cu 6 ani de zile, de Vasil­i­ca Dobres­cu, pri­mar aflat la al doilea man­dat.

Sufletistă, dar și bătăioasă, pen­tru ca lucrurile pe care și le prop­une să prindă con­tur, Vasil­i­ca Dobres­cu s‑a impli­cat în cei 7 ani de man­dat ca local­i­tatea să capete o altă imag­ine. Proiecte de infra­struc­tură, cul­tur­ale, educa­tive s‑au deru­lat sau sunt în imple­mentare, în comu­na Radovanu.

Încă de la intrarea în comună se observă că oamenii sfințesc locul, local­i­tatea având un aspect îngri­jit, întrețin­ut atât de săteni, cât și de Primărie, care s‑a dotat spe­cial cu o cos­i­toare cu braț, pen­tru a întreține spatiul verde de pe mar­gin­ea dru­mu­lui.

Săr­bă­toarea comunei i‑a adunat pe radove­neni, cu mic, cu mare, pen­tru a urmări atât spec­ta­colul muz­i­cal ded­i­cat lor, cât și pen­tru a se bucu­ra de spatiul de joacă des­ti­nat copi­ilor. Micii, berea, bunadis­poz­iție au făcut ca ziua de săr­bă­toare să fie com­pletă.

Și invi­tații au răspuns prezent la această man­i­festare: vicepreșed­in­tele Con­sil­i­u­lui Județean, Mar­i­an Din­ules­cu, pri­marul comunei Crivăț, Ion Roibu, pri­marul comunei Chirno­gi, Irinel Roman, pri­marul municip­i­u­lui Oltenița, Petre Țone, pri­marul comunei Spanțov, Mihail Penu, pri­marul comunei Mitreni, Tudorel Min­ci­ună,  pri­marul comunei Vâl­celele, Gabriel Oroianu, și pri­marul comunei Ște­fan cel Mare, toto­dată, președ­in­tele Aso­ci­ației Comunelor, Ște­fan Pan­dea.
De la eveni­ment nu au lip­sit “frații” din Bul­gar­ia, de la Ansam­blul “Tinerețea Dunării”.

Pe scenă, ală­turi de invi­tați, au fost prezenți preot conf. univ. dr. Mar­i­an Vîl­ciu și
preo­tul Răs­van Gode­s­cu, care au fost declar­ați cetățeni de onoare ai comunei, pen­tru activ­i­tatea des­fășu­rată.

Preo­tul Răz­van Gode­s­cu a ven­it în comună în 1976, slu­jind, de atun­ci și până în prezent, în paro­hia Radovanu. În afară de dăruirea pe care a arătat‑o în cei aproape 40 de ani meseriei pe care și‑a făcut‑o cu har, aces­ta a doved­it că are și un suflet de aur, adop­tând, cu ani de zile în urmă, doi copi­ii care rămăs­eseră orfani.

Cel de-al doilea cetățean de onoare, declarat în acest an de Con­sil­i­ul Local Radovanu, a fost preo­tul conf. univ. dr. Mar­i­an Vîl­ciu, decanul Fac­ultății de Teolo­gie din Târ­gov­iște, orig­i­nar din Radovanu, care a pub­li­cat și numeroase lucrări ști­inți­fice.

 Pri­marul comunei, Vasil­i­ca Dobres­cu, le‑a trans­mis locuito­rilor gân­durile sale, la ceas aniver­sar:

 “În urmă cu 7  ani, când con­sătenii mei m‑au ales pri­mar, unul din­tre proiectele mele de suflet a fost acela de a  avea o zi
a local­ității noas­tre, zi care să‑i aducă, lao­laltă, pe toți radove­nenii, de aici și de pre­tutin­deni. Si, iata-ne la ziua comunei Radovanu, la cea de‑a sasea edi­tie. Mul­tumim lui Dum­nezeu, pen­tru ca ingaduit sa fim sanatosi si sa fim astazi impre­una, sa ne bucu­ram de aceas­ta  zi super­ba a lunii mai! Dar, noi, radove­nenii nu sun­tem sin­guri, ci avem ala­turi mul­ti pri­eteni din alte local­i­tati, pe care i‑am invi­tat sa fie lan­ga noi, si chiar pe pri­etenii nos­tri de peste Dunare.

Am ales ca aceas­ta zi sa fie in mai, luand in cal­cul doua motive. Unul, cu incar­catu­ra istor­i­ca, deoarece, in mai 1589, dom­n­i­torul Tarii Românești, Mih­nea al II-lea Turci­t­ul, emitea un hrisov, foarte impor­tant pen­tru o par­ti­ci­ca din  istoricul comunei noas­tre, pen­tru ca pe baza aces­tu­ia, noi stim ca in a doua jumatate a sec. XV si in sec. XVI, Radovanu s‑a aflat in pro­pri­etatea Craiovestilor, una din­tre cele mai mari familii boier­esti din Tara Romaneas­ca, care zeci de ani a facut si des­fa­cut dom­nii si a avut reprezen­tan­ti pe tronul tarii.

 Al doilea motiv, care a si dat numele aces­tei zile de sar­ba­toare, se lea­ga de  una din­tre ocu­pati­ile local­ni­cilor nos­tri, si anume, cul­ti­varea cap­sunului. Sla­va Dom­nu­lui, ca din acest punct de vedere, a fost un an bun, cu mai putine ploi si aces­te fructe min­unate, par­fu­mate au fost  recoltate si oamenii  mul­tumi­ti!

In cei sapte ani de man­dat, am fost calauzi­ta de un sin­gur prin­cip­iu in tot ceea ce mi-am pro­pus sa fac, si anume, ca orice investi­tie sa fie traini­ca si nece­sara. Nu am fost si nu voi fi nicio­da­ta adep­ta lucru­lui de man­tu­iala. Nu am acep­tat sa fac partene­r­i­ate pe lucrari ce ar fi impus achizitionarea de cred­ite ban­care. Pri­maria Radovanu nu are datorii catre ban­ci si multe lucrari au fost exe­cu­tate in regie pro­prie, si ma refer aici  la demo­larea Camin­u­lui Cul­tur­al, intretinerea strazilor, cele trei cișmele, atat captarea lor, cat si acoperisul aces­to­ra, sta­tii de cala­tori si alte lucrari.  Nu voi vor­bi de investiți­ile pe care le-am făcut în comună, în cei șapte ani de man­dat. Dum­neav­oas­tră le cunoașteți bine și am mai vor­bit despre ele. Voi aminti lucrar­ile care sunt in deru­lare, in acest an.

  Proiec­tul de ali­menta­re cu apă și sis­tem de canalizare este finanțat de către Min­is­terul Dez­voltării Regionale. Au fost alo­cați mult prea puti­ni bani pen­tru val­oarea  tota­la a aces­tui proiect. Con­struc­torul nu a lucrat doar de acești bani, ci a mai exe­cu­tat lucrări de peste 2000.000 RON (20 mil­iarde de lei vechi). Am solic­i­tat Min­is­terul Dez­voltării Regionale sumele nece­sare pen­tru a con­tin­ua această lucrare, dar, până în acest moment, nu am prim­it nici­un ban. Este greu să pro­gre­sezi fără să primești fon­durile nece­sare.

 Să sperăm că va fi o deblo­care a aces­tor fon­duri! De ast­fel, în Româ­nia, investiți­ile legate de infra­struc­tură, în spe­cial, dar și în alte domenii, în gen­er­al, sunt într‑o totală stagnare. Dar noi, românii, întot­deau­na trăim cu sper­anța că vor veni vre­muri mai bune. Sperăm că și în comu­na Radovanu vor veni aces­te fon­duri, mai ales că se vor­bește intens că Roma­nia tre­buie să aibă apă și canalizare, până în 2018, ca și condiție a Uni­u­nii Europene.

 A două prob­lemă, pe care doresc să o prezint acum, este  legată de exce­sul de pre­cip­i­tații din această iarnă, care a cre­at numeroase prob­leme, atât în inte­ri­orul comunei, cât și în exte­ri­orul ei, noi situân­du-ne într‑o zonă destul de joasă a luncii Argeșu­lui. Pen­tru acest motiv am solic­i­tat Con­sil­i­u­lui Județean Călărași un aju­tor de urgență și am prim­it 150.000 RON, de alt­fel, am fost sin­gu­ra comună care a prim­it bani, în acest sens, și mulțumesc, pe această cale, dom­nu­lui președ­inte Fil­ipes­cu și Con­sil­i­u­lui Județean Călărași, pen­tru susținere. Cu acești bani s‑au săpat șanțuri de scurg­ere a apelor pe toate străzile afec­tate. S‑a așezat pia­tră pen­tru a reabili­ta străzile afec­tate, iar aceas­ta lucrare va con­tin­ua, în urmă­toarea perioadă.  Pen­tru pri­ma dată, după zeci de ani, o zonă care era foarte afec­tată, fiind foarte joasă, zona Bobe, așa cum o știm, a scă­pat de exce­sul de apă, printr‑o lucrare de 360 m de canalizare, cu scurg­ere spre zona cim­i­tir­u­lui adven­tist.

  Un alt proiect este cel legat de Cămin­ul Cul­tur­al, de alt­fel, o clădire mul­ti­funcțion­ală: la parter, sală de fes­tiv­ități, iar la etaj, bib­liote­ca  comu­nală. Această investiție se va real­iza pe fon­duri pro­prii. Sper ca această con­strucție să sat­is­facă nevoile comu­nității noas­tre, respec­tiv  eveni­mentele pe care le veți avea în fam­i­lie, și mă refer aici la nunți, botezuri, etc., pen­tru că este nece­sar să nu vă mai des­fășu­rați aseme­nea eveni­mente prin restau­ran­tele altor local­ități, ci să avem posi­bil­i­tatea a vă pune la dis­poz­iție în comu­na noas­tră, această sală. De aseme­nea, toate activ­itățile legate de man­i­festări cul­tur­ale, în cadrul pro­ce­su­lui de învățământ, să se des­fășoare la stan­darde înalte, să nu mai trăim hand­i­ca­pul că nu avem unde să des­fășurăm asfel de activ­ități.

   Pro­ce­sul de învata­mant, după cum știți, se des­fășoară intr-un sin­gur schimb, și cei 360 de șco­lari și preș­co­lari ben­e­fi­ci­ază de condiții foarte mod­erne în inc­in­ta com­plex­u­lui șco­lar.

Astăzi, a fost dată în folos­ință și noua sală de con­sil­iu a Primăriei Radovanu, investiție care va per­mite o redis­tribuire mai efi­cen­tă a com­par­ti­mentelor și o acce­si­bil­i­tate mai mare pen­tru per­soane în vârstă, și mă refer aici la com­par­ti­men­tul taxe și impozite, care va funcționa în vechea sală de con­sil­iu, la parterul clădirii.

  Mulțumesc colec­tivu­lui primăriei Radovanu, acelo­ra care se implică, ceas de ceas, ală­turi de mine, în activ­i­tatea admin­is­trației locale! Mulțumesc celor doi băieți care con­duc uti­la­jele primăriei, pen­tru pri­ceperea și devota­men­tul lor, atât față de mine, ca pri­mar, dar mai ales față de dum­neav­oas­tră, ca cetățeni ai comunei Radovanu.

  Vă doresc, cu acest prilej, multă sănă­tate, put­ere de muncă și, împre­ună, să facem din comu­na Radovanu una din cele mai fru­moase și mai curate local­ități din județ.

 Vă mulțumesc tutur­or!”, a spus pri­marul comunei Radovanu,Vasilica Dobres­cu.         

Anna-Maria Gonciu