Începând cu acest an, comuna Crivăț, din judeţul Călăraşi, a marcat, pentru prima dată, Ziua Comunei. Ales, în urmă cu un an de zile, primar al comunei, Ion Robu și-a propus ca această manifestare să nu lipsească din calendarul acțiunilor culturale. Prin hotărâre de Consiliu Local s-a stabilit ca, începând din acest an, de Ziua Eroilor, în fiecare an să se sărbătorească Ziua Comunei Crivăț.
Prezenţi la eveniment au fost şi parlamentarii care reprezintă această comună, şi nu numai. Deputatul Raluca Surdu şi senatorul Iulian Dumitrescu au participat cu bucurie la prima sărbătoare a comunei Crivăţ. Lor, li s-a alăturat colegul de campanie electorală, dar şi de partid, deputatul Colegiului 4, Aurel Niculae. Deputata Colegiului 1, Maria Dragomir a venit la singurul primar în funcţie din judeţ, al PP-DD, pentru a participa la spectacol.
Nu au lipsit nici colegii primari, Vasilica Dobrescu, primarul comunei Radovanu şi Nicolae Pandea, primarul comunei Ştefan cel Mare, totodată preşedintele Asociaţiei Comunelor din judeţul Călăraşi.
A plouat…cu muzică şi voie bună
Chiar dacă ploaia nu a ocolit localitatea aflată la ceas de sărbătoare, poate pentru a le da şi un semn de prosperitate, asta nu i-a oprit pe criveţeni să cânte şi să danseze la spectacolul oferit lor. Momentele muzicale, au fost îmbinate cu cele artistice oferite de elevii din comună. Surpriza muzicală a serii, Daniela Gyorfi, i-a reunit în horă pe primari, demnitari şi locuitorii comunei Crivăţ.
Am stat de vorbă, pentru a afla cum a decurs primul an de mandat, cu primarul comunei Crivăţ, Ion Robu.
Tinerii îmi spun „Tătuțul”
Este, de loc, din Crivăţ. După ce o perioadă bună de timp a locuit în Bucureşti, s-a întors în comună pentru a regăsi liniştea vieţii trăite la ţară. Şi-a propus, în urmă cu un an de zile, să candideze şi victoria sa este cu atât mai notabilă, cu cât
nu a venit cu „valul” USL, ci a câştigat din partea unei formaţiuni abia reorganizate în judeţul Călăraşi, în mai anul trecut, PP-DD. Dar, întotdeauna, omul va sta înaintea oricărei sigle politice, dacă este cunoscut drept gospodar.
Marea majoritate a celor care l-au votat pe primarul în funcţie, sunt tinerii. Apelativul pe care aceştia îl folosesc, adesea, când i se adresează, este „tătuţul”. „Tinerii, care obişnuiesc să îmi spună „tătuţul”, mi-au zis că şi-ar fi dorit ca Ziua Comunei să fie sărbătorită într-o zi liberă, ca să poată participa în număr cât mai mare la ea. Intenţionez să am întâlniri cu tinerii, pensionarii, să fie stabilite întâlniri cu parlamentarii aleşi, din zona noastră. Şi chiar dacă aş părea uşor răutăcios, aş vrea să am întâlnire doar cu cei care şi-au plătit taxele şi impozitele. Pentru că aceştia merită să spună ce îşi doresc în comuna lor. Spun asta pentru că doar 60% dintre ei îşi achită datoriile către primărie, 40% fiind restanţi aproape de când s-a înfiinţat comuna Crivăţ, în 2006.”
A început recuperarea sumelor restante
Aflat la primul mandat, primarul Ion Robu nu s-a sfiit să ceară sprijinul și părerea colegilor, mai rodați ca el în această funcție, pe problemele de natură administrativă. Cu ajutorul Asociaţiei Comunelor a angajat un casier-încasator pentru a recupera sumele restante.
„Intenţionez ca, până la sfârşitul lunii iunie a.c., să încasez, cel puţin, 100 de milioane de lei vechi. Cu sume mici, am plantat pomi pe domeniul public, am amenajat trotuarele, am extins iluminatul public, am dat posibilitatea crivăţenilor să se conecteze la reţeaua de apă potabilă, am adus televiziunea prin cablu şi internetul în comună şi am amenajat şi terenul de fotbal, pentru echipa noastră. În ceea ce priveşte apa, suntem răsfăţaţi. Avem izvoare de-a lungul dealului şi cu o aducţie făcută o facem să curgă natural. Am făcut investiţii, pe bani puţini. În ceea ce priveşte şcolile am pornit cu paşi mărunţi şi am făcut o clasă impecabilă: cu izolaţie, rigips, parchet, glafuri la geamuri şi tot ce a fost necesar pentru a fi modernizată. Vom continua să amenajăm şi celelalte clase, pentru că tot prin Asociaţia Comunelor am putut angaja, câte 4 ore, oameni de meserie, zugravi-constructori, din comună. Astfel, am amenajat staţiile de autobuz, facem scuarurile de parcare şi vreau să avem şi un panou „Aşa DA , Aşa Nu”, ca la revista Urzica, unde să afişăm lucrurile bune, sau mai puţin bune făcute în comună.
Oamenii vin la mine, cu probleme care ţin de pământ
Înainte să se înscire cu pământurile în CAP, au fost date şi terenuri în folosinţă. Şi oamenii confundă terenul avut în folosinţă, cu cel din proprietate. Împreună cu Comisia de Fond Funciar am rezolvat şi această problemă. Mai este o situaţie cu cei care au primit teren neproductiv şi vor productiv, lucru pe care îl pot rezolva în baza cererilor primite de la ei, prin Comisia Judeţeană de Fond Funciar, care mi-a spus că există această posibilitate.
Crivăţ este o localitate de oameni gospodari…doar în curţile lor
Chiar dacă localitatea este una de oameni gopodari, ei sunt harnici doar în curţile lor. A trebuit să duc luptă de convingere cu ei că oglinda noastră este domeniul public. Demnitarii care vin şi văd o comună murdară, nu ştiu dacă se mai gândesc că e cazul să vină să investească la noi. Unii sunt de acord cu mine, alţii mă interpretează greşit. Le spun să nu aruncăm oriunde gunoaiele şi să ne facem curat trotuarul, în dreptul proprietăţii. E o problemă şi cu firma de salubritate, dar nu pot acoperi toată localitatea. Dacă aş avea încasări la taxe şi impozite, aş întreţine curăţenia în toată comuna, prin această firmă.”, spune primarul.
Serele sunt ocupaţia de bază a crivăţenilor
Aproape fiecare gospodărie, din comuna Crivăţ, are cel puţin, o seră. Peste 70% dintre familii, trăiesc din serele pe care le au în gospodărie, spune primarul, începând cu ridichea de primăvară, pe care unii o seamănă din decembrie, şi terminând cu a doua cultură de roşii din toamnă, după cea din iulie.
Speranţele şi ambiţiile sunt mari, pentru următorii 3 ani. Cât de bine îşi va atinge obiectivele, noul primar, timpul o va arăta. Calitatea de bază există: dorinţa! Mai e necesară şi putinţa financiară! Cu chibzuinţă, proiectele pot fi atinse. Succes!
