Asociația Comunelor din România a dezbătut problematica proiectelor tranfrontaliere, 2014-2020

Please enter banners and links.

Print Friendly, PDF & Email

Asociatia comunelorÎn cadrul proiectului «Starea şi evaluarea condiţiilor socio-economice ale regiunii transfrontaliere România – Bulgaria, în perioada 2009 – 2015 » – implementat de Fundaţia pentru Democraţie, Cultura şi Libertate, filiala Călăraşi – FDCL, în parteneriat cu Asociaţia Municipiilor Riverane Dunării « Dunav » şi Camera de Comerţ, Industrie şi Agricultură Călăraşi şi finanţat prin Programul de cooperare transfrontalieră România – Bulgaria, 2007 – 2013– s-a organizat, cu sprijinul Asociaţiei Comunelor din România – ACoR, în comună Izbiceni (judeţul Olt), în zilele de 20 şi 21 noiembrie 2013, conferinţa “Proiecte de dezvoltare transfrontalieră intre România şi Bulgaria, în perioada 2014 – 2020 ».

A fost un bun prilej pentru a se răspunde la întrebarea: Cum pot fi valorificate, de care autorităţile publice locale, rezultatele studiilor statistice realizate prin proiectul sus-menţionat?

O sinteză a datelor statistice, relevante pentru mediul rural, din regiunea transfrontalieră România – Bulgaria, a prezentat domnul Dragoş Șeuleanu – preşedintele FDCL. Astfel, cei prezenţi, reprezentanţi ai comunităţilor locale din zona transfrontalieră România – Bulgaria, ai mediului de afaceri, dar şi reprezentanţi ai unor institute de cercetări, cadre didactice etc., au aflat o serie de date şi informaţii de interes pentru activitatea viitoare:

–          numai 12,2% din populaţia zonei transfrontaliere române apreciază utilitatea programelor şi deciziilor Administraţiei Publice Locale (APL)  si numai 17,5% consideră că deciziile şi acţiunile răspund suficient cerinţelor comunităţii, dar  15,3% din populaţia rurala considera ca deciziile şi acţiunile APL răspund cerinţelor, în mare şi foarte mare măsură. Aceasta in timp ce peste 38% din populaţia zonei nu este la curent cu programele, deciziile şi acţiunile APL;

–          11,2% din populatie apreciaza ca programele şi acţiunile de administraţiile locale  propuse de administraţiile comunitare sunt adaptate realităţilor economice şi posibilităţilor locale (în mare şi foarte mare măsură), iar  8,2% din populaţie considera ca programele nu corespund potenţialului real al localităţilor, in timp ce  1,7% din populatie nu este la curent cu aceste programele APL

–          numai 12,0% din locuitorii mediului rural si 6,8% din locuitorii din mediul urban apreciaza ca  autorităţile administraţiei locale au o activitate mai apropiată de dorinţele şi necesităţile locuitorilor prin dese consultări  (Pe judeţe, trebuie evidenţiată activitatea administraţiei locale din rural a judeţelor Călăraşi (22,7%) şi Constanţa (16,9%));

–           71% din populaţia zonei transfrontaliere române a declarat că nu au fost implicaţi în proiectele administraţiei locale, 7% au fost implicaţi uneori si doar  1,9% din totalul locuitorilor au confirmat că au lucrat direct în proiecte. ( Pe judeţe, în mediul rural,  in Călăraşi – 5,6% şi in Constanţa 5,5% sunt ponderile cele mai ridicate ale  locuitorilor care fost direct implicaţi în programele administraţiei locale.);

O ancheta privind percepţia populaţiei din regiunea transfrontalieră România – Bulgaria asupra situaţiei sociale şi economice, realizata pe un esantion  format din  7193 gospodării în zona română şi 4800 gospodării în zona bulgară a pus in evidenta diferite aspecte:

–          aproape jumătate dintre gospodarii consideră că mizeria stradală afectează în mică măsură cartierul în care locuiesc , iar peste un sfert cred că acesta este totalmente curat, ponderea gospodăriilor care apreciază negativ gradul de curăţenie al cartierului fiind e de 17,8% în mediul urban si  8,6% în mediul rural

–          lipsa reţelelelor de apă şi canalizare afectează în mare măsură condiţiile în care locuiesc  cetatenii din 30% dintre gospodării (ponderea este mai ridicata in gospodăriile din mediul rural – 47%), dar in mediul rural,  13,2%. dintre gospodării nu vad in lipsa apei si a canalizarii o problema a zonei

–          un sfert din gospodării au declarat că  locuri de joaca pentru copii  nu reprezintă deloc o problemă a cartierului/ vecinătăţii locuinţelor, 5 din zece gospodării au reclamat lipsa locurilor de joacă pentru copiii din cartierele în care ele locuiesc, 28,8% dintre gospodăriile urbane considera că lipsa locurilor de joacă este o mare problemă, dar doar 15,7% dintre gospodăriile din mediul rural considera ca lipsa locurilor de joaca este o mare problema. (8,9%  dintre gospodăriile din mediul rural din judetul Călăraşi  considera ca zona lor este afectată în mare măsură de lipsa locurilor de joacă pentru copii);

–          circa o treime din gospodării declara ca lipsesc din localităţile lor unităţi de cultură (cinematograf, teatru, casă de cultură etc.)

–          in ceea ce priveste prezenta factorilor de poluare,  o treime din gospodariile din Călăraşi declară că mediul din imediata vecinătate a locuinţei este afectat de poluarea aerului, iar in mediul urban din Călăraşi sunt declaraţi cu frecvenţa cea mai ridicata doi factori:  zgomotul cauzat de persoane – 23% dintre gospodării,  riscul de inundaţii 8,5% dintre gospodarii (aspect destul de neobişnuit pentru mediul urban);

–          dintre diferite categorii  de unităţi/servicii necesare îmbunătăţirii vieţii sociale in Romania 36,3% din totalul gospodăriilor  declară că spaţiile verzi trebuie dezvoltate, 22,9% doresc dezvoltarea unităţilor de cultură, 21,5 doresc dezvoltarea spaţiilor de parcare (în special gospodariile urbane – 39%), una din 4 gospodării si-ar dori o unitate sanitară, o gospodărie din 6 doresc dezvoltarea unui complex sportiv ,  circa o zecime din gospodarii au declarat că în zona în care locuiesc se impune prezenţa unei gări sau autogări, precum şi a unor mijloace de transport în comun.

G. VacaruAbordarile au fost multiple, deosebit de interesante si de inovative.  Astfel,   reprezentantul Ministerului Afacerilor Externe, domnul consilier diplomatic Valentin Panait  a subliniat importanta Strategiei Dunarii, sintetizand, pentru auditoriu,   concluziile forumului  desfasurat recent la Bucuresti, domnul Emil Draghici, presedintele Asociatiei Comunelor din Romania a  accentuat pe importanta crearii de parteneriate intre administratiile publice locale si societatea civila, in vederea dezvoltarii de proiecte europene, domnul Gheorghe Vacaru – expert in cadrul Autoritatii de Management a Programului Operational de Pescuit a reliefat  contributia sectorului pescaresc la dezvoltarea locala.  Si am citat doar trei dintre  numerosii intervenienti.

Trebuie spus, însă, că au participat, activ, reprezentanţi ai Institutului Naţional de Statistică, ai unor institute de cercetări: INCD COMOTI, INCD INOE 2000, INCD Mecatronica, ai APDRP Olt şi ai băncii Pro Credit. Cât despre gazda, domnul primar Mircea Velica a fost în nota obişnuită: jovial, atent, interesat, mândru să-şi promoveze comună. O comună de oameni gospodari, legumicultori pricepuţi, o comună cochetă, al cărei centru este în curs de reamenajare – un parc al eroilor şi un complex cultural sunt, în prezent, în construcţie.

Şi mai trebuie spus ceva: domnul Nicolae Pandea, primarul comunei Ştefan cel Mare şi preşedinte al filialei Călăraşi a ACoR, a participat la conferinţa însoţit de 12 colegi, din judeţul Călăraşi, care s-au bucurat că, în afara conferinţei, să efectueze şi un interesant schimb de experienţă cu colegii din judeţul Olt.

 

 

Next Post

Primăria Călăraşi vă invită la „Sărbători de iarnă ca-n poveşti”

vin dec. 13 , 2013
Please enter banners and links.În perioada 23 – 31 decembrie 2013, în Piaţa Prefecturii, Km 0 din  municipiul Călărasi se va desfăşura evenimentul „Sărbători de iarnă ca-n poveşti”. Evenimentul va cuprinde întâlniri cu Moş Crăciun, dj, recitaluri de colinde, de muzică uşoară, precum şi alte momente susţinute de artişti de […]

PNL

Please enter banners and links.